Timpii de așteptare pentru analize, CT sau RMN, de la câteva zile la câteva luni. „Unii renunță, alții plătesc sau se duc în Urgențe”

Cu două proiecte pe masa decidenților, pacienții care au nevoie de investigații paraclinice sunt în continuare nevoiți să aștepte de la câteva zile la câteva luni atunci când încearcă să facă o programare. „Nu sunt fonduri”, rămâne răspunsul pe care sistemul de sănătate îl oferă deja de prea mulți ani.

Plafonul pentru analize în continuare se epuizează în primele zile ale lunii Foto: Arhiva

În România, să urmezi calea firească pentru a efectua o investigație medicală în baza biletului de trimitere și să și reușești în câteva zile ține de noroc, de boala de care suferi, dar și de zona în care încerci să te tratezi. Dacă te îmbolnăvești la începutul lunii și ți se recomandă analize de laborator, ai șanse mai bune să te oprești la prima clinică și să primești un răspuns pozitiv. Dacă ai trecut de primele 10 zile, uneori nici măcar atât, cel mai probabil răspunsul primit va fi: „luna aceasta nu mai avem fonduri”. Dacă extinzi căutările, s-ar putea ca pe undeva, într-un colț de oraș sau de județ, la intrarea unei clinici să identifici totuși un anunț de tipul „Avem fonduri pentru analize cu bilet de trimitere”. E noroc.

Lucrurile sunt cu mult mai complicate dacă ai nevoie de o investigație din zona de imagistică medicală: radiografie, CT, RMN etc. Furnizorii care oferă astfel de servicii nu sunt la fel de mulți, investigațiile costă, iar fondurile alocate nu sunt nici ele nelimitate.

Pentru o investigație computer tomograf așteptarea depășește lejer o lună, pentru RMN se ajunge însă la câteva luni. Așa se întâmplă, de exemplu, în Slatina, municipiu reședință de județ.

Prima întrebare pe care o primești în momentul în care ceri informații este „Ce tip de trimitere aveți?”. De ce? Pentru că încă mai există o categorie de pacienți care așteaptă cel mult doar câteva zile, dar nimeni nu-i invidiază. Sunt pacienții oncologici, care se prezintă cu bilete de trimitere de tip „Monitor 2”.

Doar ei mai beneficiază în continuare de prioritate maximă. Aceștia își pot face analizele și investigațiile avansate (RMN, CT) peste plafonul lunar al laboratoarelor, furnizorii având obligația să îi programeze în termen de 5 zile lucrătoare.

Până la 1 ianuarie 2026, beneficiau de posibilitatea de a efectua anumite investigații fără ca furnizorii să țină cont de plafon și ceilalți pacienți cu coduri Monitor (3–8), adică cei diagnosticați cu diabet, cu boli cardiovasculare, cu boli neurologice etc. De la începutul anului, investigațiile lor uzuale se decontează și acestea în limita fondurilor obișnuite, cu excepția unei singure investigații de înaltă performanță decontate automat pe an. Această singură investigație, după cum au semnalat asociațiile de pacienți, adesea nu este suficientă.

Ce-ți rămâne de făcut

Dacă ai o suferință acută, ai fost consultat de un medic specialist și ai primit indicație de radiografie, CT sau RMN, lucrurile încep să se complice. Alternativa la „nu sunt fonduri, vă înscriem pe o listă de așteptare” este să achiți din buzunar investigația. O radiografie, constată pacienții, este oarecum mai accesibilă. Când vine însă vorba de CT sau RMN, nu-ți ajunge toată pensia sau cheltuiești jumătate de salariu.

Și ce fac în această situație pacienții?

Unii caută pe unde pot altte laborratoarre cae prin vreo mnunne să le dea un timp mai scurt de așteptare, alții pur și simplu renunță, după cum spune Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția pacienților (ANPP), accesul la astfel de investigații fiind diferit în funcție de zonă.

„Sunt furnizori în anumite județe cu o capacitate mică de lucru, au plafoane jos, și atunci pacienții trebuie să meargă în județe învecinate. Sunt furnizori care nu declară, deși au bani, nu declară că mai au încă bani, pentru că îi păstrează pentru tot felul de medici ai lor cu care ei colaborează, și dacă un medic trimite, să spunem, și nu este pe lista lor, li se spune - nu putem să vă facem, pentru că nu avem plafon. (...) Pacienții renunță ei sau scot bani din buzunar. Și majoritatea scot bani din buzunar, dar există o altă parte dintre pacienți care nu mai fac. Nu au bani. Chiar astăzi am avut discuție cu o doamnă, chiar acum câteva ore, are o problemă cardiacă gravă. Trebuie să facă un RMN cardiac. Nu poate să facă. Și nu are bani să plătească, are pensie 1.400 de lei. Are și un credit la CAR, vine și întreținerea mare de acum...”, a precizat Vasile Barbu.

Alți pacienți așteaptă răbdători, dacă e vorba de analize de laborator, să treacă luna și, la începutul celei următoare, „păzesc” clinicile și se prezintă în prima zi. Se mai întâmplă, a mai semnalat președintele ANPP, și ca anumite clinici să le rețină pacienților biletele de trimitere atunci când îi pun pe lista de așteptare, astfel că și dacă între timp pacientul identifică un alt laborator care mai dispune de fonduri pentru analize cu bilet de trimitere, nu se mai întorc să ceară biletul. „Unii termină plafoanele mai devreme, alții mai târziu. Și omul nu mai știe unde să se ducă, pentru că în momentul în care se înscrie la un laborator, dă și trimiterea. Și omul e blocat”, a explicat Barbu.

Când timpul de așteptare este foarte mare, afecțiunea chiar se poate agrava și pacientul ajunge în Urgențe.

Tot în Urgențe ajung de multe ori și pacienții care s-au săturat, pur și simplu, să-și aștepte rândul, așa că apelează la spital sperând că vor beneficia în cele din urmă de investigația necesară.

Două inițiative cu scopul de a elimina plafoanele și nicio rezolvare

La această dată, în România există două mari inițiative distincte lansate în cursul anului 2026, ambele create cu scopul de a elimina plafoanele financiare pentru analize și investigații medicale în contract cu CAS.

Unul dintre proiecte aparține chiar Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și vizează eliminarea completă a plafoanelor la laboratoare. Ar urma să se schimbe regulile de decontare pentru pacienții asigurați, astfel încât investigațiile de laborator din pachetul de bază să fie decontate la volum real. Pacienții ar putea astfel să își poată efectua analizele gratuite în orice moment al lunii, eliminând faimosul răspuns „nu mai avem fonduri” primit de la clinici și laboratoare.

Vasile Barbu spune că discuția cu vechea conducere a CNAS era ca noile reguli să intre în vigoare chiar odată cu noul contract-cadru, modelul de decontare fiind inspirat din cel german.

„Este vorba de faptul că se prestabilește un buget anual pentru analizele medicale, care, la un moment dat, se împarte trimestrial sau semestrial. Iar pacientul merge, face analize, fără nici o restricție. Dar vor fi controlați cei care prescriu”, a mai spus Barbu.

Un alt proiect, pe care îl așteptau bolnavii cronic aflați în monitorizare prin programele M3-M8, viza eliminarea restricției instituite la începutul acestui an.