Românii se întorc la „comenzile la comun” din cauza noilor taxe fixe pe coletele din China

Noile taxe aplicate coletelor din afara Uniunii Europene au declanșat un amplu val de reacții în România, după ce consumatorii au început să calculeze impactul cumulat al taxei fixe de 25 de lei introdusă de la 1 ianuarie 2026 și al taxei europene de 3 euro pe categorie de produs.

Românii sunt extrem de nemulțumiți de taxele suplimentare impuse produselor din afaFoto Shutterstock

Măsurile afectează direct comenzile de pe platforme precum Temu și AliExpress și au generat o dezbatere intensă despre costuri, comerț global și influența marilor retaileri.

Noile taxe pentru colete: cumul de costuri peste TVA și taxe de procesare

Începând din 2026, consumatorii din România se confruntă cu un nou val de costuri pentru comenzile din afara Uniunii Europene. Pe lângă TVA și taxele de procesare vamală deja existente, a fost introdusă o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet provenit din afara UE. În plus, la nivel european, din 1 iulie 2026 a fost introdusă o taxă suplimentară de 3 euro pentru fiecare categorie de produs.

În unele situații, aceste costuri cumulate duc la valori finale în care taxele depășesc prețul produsului comandat.

„Diavolii din spatele taxelor”

Discuția a fost provocată de o postare virală pe Reddit, în care autorul critică influența marilor corporații europene asupra reglementărilor comerciale.

„Diavolii din spatele taxelor pentru coletele de pe AliExpress. Cine sunt diavolii din spatele taxelor astea tâmpite pe produse din China?

Simplu: niște corporații uriașe cu relații politice bune, care, din frica de competiția chineză, au împins Uniunea Europeană să nu ne afecteze pe noi, consumatorii.

Le e frică să nu mai vândă marfa lor și au cerut ‘reguli corecte’ și ‘protecție împotriva riscurilor pentru consumator.

Adică: taxăm tot ce vine din afară ca să ne salvăm afacerile și justificăm asta prin ideea că produsele din China ar fi periculoase”, a scris un internaut.

Acesta mai susține că mai multe grupuri mari de retail din Europa ar avea un rol indirect în aceste politici, enumerând Lidl, Kaufland, REWE, Carrefour, Tesco, Zara, H&M, IKEA, Decathlon și Amazon, pe care le asociază cu organizația EuroCommerce.

„Toată această industrie formează EuroCommerce, vocea industriei de retail din Europa”, scrie el, referindu-se la campania Compliance4ALL și la ideea de „teren de joc echitabil” în comerțul european.

În același mesaj, utilizatorul oferă un exemplu concret din experiența personală privind costurile de import.

„Am primit aviz pentru un colet extern în noiembrie 2025. Produs de service, garanție, valoare declarată zero.

Am plătit 18 lei TVA (18% din 0 = tot 18 lei) și 12,20 lei tarif de prezentare vamală.

De la 1 ianuarie 2026 se adaugă 25 de lei taxă pentru coletele din afara UE, iar de la 1 iulie 2026 încă 3 euro pentru fiecare categorie de produs.

În acest scenariu, ajung la aproximativ 13,53 euro pentru un produs cu valoare zero”, precizează el, vehiculând și posibile scenarii de creștere a taxei europene la 5 euro.

Românii, între frustrare și adaptare

Comentariile utilizatorilor reflectă o polarizare puternică în jurul noilor costuri. „Acum parcă nu îmi mai vine să cumpăr. Când văd că am în coș produse de 2 euro care au ajuns 5 euro fiecare, îmi trece cheful. La lucruri scumpe nu contează, dar la mărunțișuri devine absurd”, a scris un participant la discuție.

Un alt utilizator compară situația cu începuturile comerțului online: „O să ajungem ca în 2005–2010, când se făceau comenzi de pe eBay în grup, pe forumuri sau Yahoo Messenger, ca să împărțim taxele. Evoluăm, dar înapoi”.

O altă opinie critică modul de aplicare al taxei fixe, numită popular „Taxa Temu”. „Aveam produse de 2 euro și acum taxa este mai mare decât produsul. Dacă era un procent, era altceva, dar așa ajunge să fie 150% din valoare”, a scris un alt internaut.

În discuție apar și opinii critice mai tranșante. „Aș interzice acestor companii să mai vândă produse făcute în China dacă tot spunem că există o problemă. UE nu cere însă companiilor europene să își mute producția din China”, avertizează un alt participant la discuție.

Unii utilizatori invocă experiențe personale negative cu platforme de tip AliExpress, descriind atât probleme de calitate, cât și durabilitatea redusă a unor produse.

„Am folosit AliExpress de câteva ori și am observat lucruri ciudate. De exemplu, o sticlă de protecție pentru telefon de 5 euro s-a crăpat fără motiv după o zi. Am mai cumpărat și alte accesorii care nu au rezistat deloc”, a scris un utilizator, adăugând că a observat și diferențe între costurile de livrare și serviciile curierilor locali. „Am observat că uneori taxa de livrare e mai mică decât la curierii locali, dar calitatea produselor este foarte slabă”, a spus el.

China: subvenții, eficiență industrială sau strategie economică?

În fața avalanșei de opinii contra, unii participanți la discuție au încercat să justifice modalitatea prin care produsele chinezești se pot vinde la prețuri mici.

„China subvenționează masiv producția și distorsionează concurența globală”, a scris un internaut, în timp ce altul a respins această interpretare, punând accent pe modernizarea industrială. „Nu este vorba doar despre salarii mici. China a investit masiv în automatizare, infrastructură și eficiență industrială”, a scrie el.

Un alt comentariu dezvoltă această idee, afirmând că dezvoltarea Chinei este rezultatul investițiilor în infrastructură, educație și industrie, care au permis reducerea costurilor și creșterea competitivității globale.

O perspectivă alternativă asupra Chinei

O perspectivă diferită asupra economiei chineze, bazată pe experiența personală, a fost oferită de un alt participant la discuţie:

„Sunt împreună cu o femeie din China de doi ani. În acest moment sunt în China și am învățat cum funcționează această țară.

Guvernul a reușit să crească nivelul de trai și să dezvolte infrastructura într-un ritm foarte rapid.

Imaginea despre China bazată pe fabrici precare nu mai este valabilă de ani buni. Au fost construite universități, spitale, infrastructură și fabrici automatizate.

India a pornit dintr-o situație similară, dar nu a reușit același ritm de dezvoltare.

Din această perspectivă, avantajul Chinei vine din modernizare și eficiență industrială, nu doar din costuri reduse.”

În loc să cumperi din China ieftin, cumperi din România mai scump

O altă opinie susține că tensiunile actuale reflectă pierderea monopolului occidental asupra producției ieftine și de masă, în timp ce un alt participant la discuţie susține că avantajul Chinei este rezultatul modernizării și al investițiilor pe termen lung. „Vestul nu mai are monopol pe produse de calitate și nu mai poate dicta prețurile. China a automatizat și a eficientizat producția, iar asta a schimbat complet piața globală”, a scris un alt internaut.

Pe de altă parte, diferențele de cost sunt naturale într-un sistem global, după cum susţine o altă persoană, argumentând că „faptul că în Europa nu există exploatare ca în alte regiuni duce la prețuri mai mari”. „Este normal ca produsele europene să fie mai scumpe”, spune el.

Nici lanțul de distribuție nu a scăpat de tirul utilizatorilor de pe Reditt, un participant la discuție spunând că „în loc să cumperi direct din China ieftin, cumperi din România același produs, dar mai scump, prin intermediari”. „Taxele ajung la stat, iar consumatorul plătește mai mult pentru același lucru”, a spus el.

Taxa de 3 euro per articol

Comisia Europeană a informat miercuri, 1 iulie, că noua taxă vamală de 3 euro este aplicată pe fiecare articol inclus în coletele provenite din afara Uniunii Europene, comandate prin platforme de comerț electronic.

Potrivit Comisiei Europene, taxele sunt colectate de autoritățile vamale de la platformele online sau de la operatorii implicați în vânzare și transport, nu direct de la consumatori la livrare.

Consumatorii finali nu vor achita taxe suplimentare la momentul livrării coletelor, potrivit reglementării.

Comisia Europeană arată că actualul regim de scutire a fost conceput pentru un volum redus de achiziții online, într-o perioadă în care sistemele vamale nu erau digitalizate la nivelul actual.

În prezent, fluxul de colete cu valoare redusă a crescut semnificativ, ceea ce a determinat revizuirea regulilor.

Datele prezentate de Comisie arată că, în 2025, aproximativ 5,9 miliarde de articole cu valoare redusă au intrat în UE din țări terțe, fără taxe vamale. Zilnic, peste 16 milioane de colete sunt procesate la nivelul Uniunii.

Deși aceste produse reprezintă 97% din totalul articolelor importate, ele cumulează doar 2% din valoarea importurilor.