NATO trece de la poliție aeriană la un nou sistem de apărare „la 360 de grade”, pe fondul creșterii amenințărilor cu drone și rachete

NATO adoptă o nouă abordare pentru operațiunile sale de apărare antiaeriană în Europa, îndepărtându-se de misiunile tradiționale de poliție aeriană și îndreptându-se spre o strategie "la 360 de grade", a declarat un oficial al alianței.

Avione F-16 în misiune Foto: Pixabay

Tranziția către o abordare mai cuprinzătoare vine pe fondul creșterii, în acest an, a numărului de incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian al NATO. Forțele aliate au fost nevoite, în repetate rânduri, să ridice avioane de vânătoare pentru a le urmări și, uneori, pentru a le doborî.

Un oficial NATO a declarat pentru Business Insider că strategia integrată de apărare aeriană și antirachetă a alianței trece de la un cadru axat pe poliția aeriană la o "abordare multistratificată, la 360 de grade", menită să acopere o gamă largă de amenințări.

Misiunile de poliție aeriană presupun menținerea avioanelor de vânătoare și a echipajelor NATO într-un grad ridicat de pregătire, astfel încât acestea să poată decola în câteva minute pentru a proteja spațiul aerian aliat împotriva unor eventuale aeronave sau drone ostile, cu pilot uman.

Noul cadru de apărare antiaeriană urmărește să protejeze NATO împotriva „amenințărilor din toate domeniile“, inclusiv aeronave cu pilot, drone, precum și rachete de croazieră și balistice, a precizat oficialul citat săptămâna aceasta, care a vorbit sub protecția anonimatului, având în vedere sensibilitatea acestor evoluții strategice.

Noul cadru depășește simpla ridicare a avioanelor de vânătoare , misiuni cunoscute oficial drept "Quick Reaction Alert" (Alertă de Reacție Rapidă) și integrează „mijloace și capabilități disponibile în toate domeniile operaționale“, a explicat sursa citată.

Cadrul revizuit include avioane de vânătoare aflate în regim QRA, sisteme de apărare antiaeriană terestre, echipamente de contracarare a dronelor, precum echipe mobile de tragere și elicoptere, precum și senzori de nouă generație, puși la dispoziție de statele aliate și plasați sub comanda NATO.

Spațiul aerian, sub o amenințare tot mai mare

NATO a înființat operațiunile de poliție aeriană în anii 1960, în timpul Războiului Rece. În deceniile care au urmat, aceste misiuni s-au extins pe tot cuprinsul Europei, inclusiv în regiunea strategică a Mării Baltice.

Tranziția către noua abordare de apărare aeriană a început în urmă cu aproximativ un an, după ce aproape două zeci de drone rusești au pătruns în spațiul aerian polonez, marcând cel mai amplu episod de propagare a războiului din Ucraina în spațiul aerian NATO.

Alianța a lansat rapid operațiunea „Eastern Sentry“ (Santinela estică) și a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană, inclusiv avioane de vânătoare, nave militare și sisteme de contracarare a dronelor, trimise către statele aliate de la granițele comune cu Rusia și Belarus.

Operațiunea Eastern Sentry, concepută pentru a descuraja viitoare violări ale spațiului aerian, „a pus bazele" noului cadru de apărare aeriană, a precizat oficialul NATO, adăugând că statele aliate "implementează acum capabilitățile necesare pentru a susține această abordare actualizată“.

În acest an s-a înregistrat o creștere accentuată a incursiunilor neautorizate de drone în spațiul aerian NATO, mai multe astfel de încălcări fiind semnalate, în ultimele luni, în statele baltice, precum și în Finlanda și România.

Aceste incidente au determinat NATO să își ridice în aer avioanele de vânătoare pe întreg teritoriul alianței. Chiar în această săptămână, de exemplu, aeronave aliate au doborât o dronă deasupra Lituaniei. Autoritățile au precizat că drona a pătruns probabil din Belarus.

Oficiali europeni au declarat că multe dintre aceste incursiuni au implicat drone rusești. Unele dintre drone au fost de fabricație ucraineană; Kievul susține că acestea au fost deviate de pe traiectorie și împinse în spațiul aerian NATO din cauza războiului electronic dus de Moscova.

„Rusia a devenit tot mai iresponsabilă“

„Rusia a devenit tot mai iresponsabilă“, a declarat, la începutul acestei luni, secretarul general al NATO, Mark Rutte. „Pe măsură ce își continuă războiul teribil împotriva Ucrainei, am asistat la un număr tot mai mare de drone și rachete care pătrund în spațiul nostru aerian, de-a lungul flancului estic, generând un risc sporit.“

Acesta a mai spus că NATO a constatat, de asemenea, o creștere semnificativă a „activităților ostile îndreptate direct împotriva teritoriului nostru“, inclusiv recente incidente de sabotaj sau așa-numitele atacuri hibride, atribuite Rusiei. Moscova a negat în repetate rânduri orice implicare.

Unii oficiali și experți occidentali cer un răspuns mai ferm în fața creșterii activităților hibride și a incursiunilor în spațiul aerian.

Analiști în domeniul conflictelor de la Institutul pentru Studiul Războiului au sugerat, pe 13 septembrie, că NATO ar trebui să „reevalueze“ politica sa de a intercepta țintele rusești doar după ce acestea trec granițele Ucrainei.