Se îndreaptă piețele bursiere mondiale spre un colaps?

Economiile sunt aruncate într-o nouă perioadă de turbulențe, pe fondul datoriilor din sectorul AI, al războiului din Iran și al creșterii accelerate a randamentelor obligațiunilor guvernamentale.

Bursa din New York Foto: Getty Images

La mijlocul verii, atmosfera în capitalele financiare ale lumii era una optimistă. Susținută de revoluția inteligenței artificiale, bursa americană urcase la un nou maxim istoric, investitorii mizând pe faptul că avalanșa de investiții de mii de miliarde de dolari va eclipsa impactul negativ al războiului din Iran.

Acum, semnalele de alarmă se înmulțesc. Pe măsură ce luptele din Orientul Mijlociu se intensifică, fără vreun semn clar de soluționare, piețele financiare au intrat într-o nouă perioadă de instabilitate. Se profilează o încetinire a cursei înarmării în domeniul inteligenței artificiale, iar condițiile tensionate de pe piața datoriilor guvernamentale alimentează îngrijorarea, scrie The Guardian.

În ultima săptămână, costurile de împrumut ale guvernului american au urcat la cel mai ridicat nivel din 2007 încoace, cu efecte în lanț asupra finanțelor gospodăriilor, companiilor și guvernelor din întreaga lume. Temerea este că războiul declanșat de Donald Trump alimentează o creștere a inflației. Planurile fiscale și de cheltuieli ale președintelui — care împing nivelul datoriei Washingtonului peste 40.000 de miliarde de dolari (aproximativ 29.900 de miliarde de lire sterline) — îngrijorează, de asemenea, investitorii.

Însă, în condițiile în care prețul global al petrolului, care a depășit 100 de dolari pe baril, generează o presiune puternică de vânzare pe piața obligațiunilor, se pune întrebarea dacă acțiunile ar putea fi următoarele afectate de un colaps.

Cu indicele S&P 500, care reunește principalele companii americane, aflat cu 3% sub maximul istoric, iar valoarea cumulată a celor „șapte magnifice” din sectorul tehnologic — Nvidia, Apple, Google, Microsoft, Meta, Amazon și Tesla — depășind 20.000 de miliarde de dolari, temerea este că piețele sunt supraevaluate tocmai în momentul în care norii de furtună se adună deasupra economiei mondiale.

„Sunt vremuri febrile”

„Sunt vremuri febrile”, a scris Albert Edwards, analist senior la banca de investiții franceză Société Générale, într-o notă adresată clienților. „Principala îngrijorare, atât pentru investitori, cât și pentru factorii de decizie, este măsura în care actualul «șoc» al prețului petrolului se va propaga în economia globală și dacă acesta va impune rate ale dobânzii mult mai mari, cu risc de recesiune.”

Cunoscut pentru previziunile sale sumbre, Edwards consideră că ingredientele unei crize financiare ar putea începe să se adune, pe fondul unor condiții extrem de fragile pe piața datoriei publice americane.

Băncile centrale reacționează

Îngrijorarea legată de impactul inflaționist al războiului din Iran este atât de mare, încât Rezerva Federală a SUA l-a sfidat pe Donald Trump, sîptămâna trecută, majorând dobânzile pentru prima dată din 2023. Pe măsură ce gospodăriile și companiile resimt presiunea facturilor tot mai mari la energie și a prețurilor în creștere la carburanți, și alte bănci centrale iau măsuri similare.

Piețele financiare estimează că Banca Angliei va majora dobânzile de patru ori până la finalul anului viitor, deși în această săptămână a decis să le mențină neschimbate. Banca Centrală Europeană a majorat dobânzile săptămâna trecută, subliniind impactul conflictului tot mai amplu asupra zonei euro, iar Banca Japoniei a dus, vineri, rata de politică monetară la cel mai ridicat nivel din ultimii 31 de ani.

Rațiunea acestor decizii este că majorarea costului creditării va pune presiune asupra economiei, limitând riscul ca o creștere pe termen scurt a inflației să devină persistentă. Totuși, acest lucru va afecta gospodăriile și companiile care se confruntă deja cu o criză a costului vieții. Este probabil ca numărul concedierilor să crească, agravând, la rândul său, dificultățile cu care se confruntă guvernele afundate în datorii.

Riscul unei recesiuni

Potrivit calculelor economistului Jim Reid, de la Deutsche Bank, o recesiune în Statele Unite a urmat, în medie, la aproximativ trei până la trei ani și jumătate după prima majorare a dobânzilor. Piețele au tendința de a scădea, uneori chiar de a se prăbuși, înainte de declanșarea unei recesiuni, și adesea încep să își revină înaintea economiei.

Totuși, îngrijorarea majoră printre investitori este că principala speranță de redresare economică — inteligența artificială — s-ar putea dovedi, la rândul ei, un eșec, în condițiile temerilor că a alimentat o veritabilă bulă speculativă pe bursa americană.

Bula inteligenței artificiale

Unul dintre indicatorii folosiți frecvent de investitori pentru a evalua dacă o piață este supraevaluată - raportul CAPE, sau raportul preț/câștig ajustat ciclic - a urcat la cel mai ridicat nivel din anul 2000 încoace, arătând că bursa americană este evaluată neobișnuit în raport cu profiturile companiilor.

Raportul CAPE pentru indicele S&P 500 este de aproape 41 de puncte, mai mult decât dublu față de media sa istorică de aproximativ 17 puncte, apropiindu-se de maximul record de 44,19 puncte, înregistrat în decembrie 1999, chiar înainte de prăbușirea bulei „dotcom”.

Ilustrând amploarea provocării, o cercetare realizată de firma de consultanță Fathom Consulting arată că, pentru ca boom-ul investițiilor în inteligența artificială, în valoare de mii de miliarde de dolari, să devină profitabil, vânzările companiilor tehnologice implicate, generate de produse legate de AI, ar trebui să crească cu 600 până la 800 de miliarde de dolari în doar doi ani.

Pe fondul acestei atmosfere febrile, în care răbdarea investitorilor este tot mai testată, firma de consultanță estimează o probabilitate de 30% ca „bula” inteligenței artificiale să se spargă anul viitor.

Brian Davidson, economist în cadrul companiei de consultanță, a declarat: „Oricât de impresionante ar fi progresele din domeniul inteligenței artificiale din ultimii ani, logica economică din spatele actualului boom al cheltuielilor de capital nu funcționează.”

„Este adevărat, progresele recente din domeniul AI ar putea genera, în cele din urmă, câștiguri uriașe de productivitate; însă vânzările de modele de inteligență artificială trebuie să crească cu sute de miliarde de dolari pe an, în următorii doi ani, pentru a justifica nivelul actual al cheltuielilor. O astfel de creștere pare puțin probabilă.”

Similitudini cu prăbușirea bulei „dotcom”

Investitorii sunt vizibil îngrijorați. Peste 1.000 dintre aceștia s-au înscris pentru a participa, în această săptămână, la o conferință organizată de banca de investiții Jefferies, dedicată „semnalelor de avertizare privind dispariția IA”, după ce liderii celor mai mari companii tehnologice din lume au cerut încetinirea unei dezvoltări pe care au calificat-o drept „iresponsabilă”.

Situația prezintă similitudini cu prăbușirea bulei „dotcom” din anul 2000, când numeroase companii de internet, considerate atunci drept „următorul mare lucru”, și-au văzut valoarea prăbușindu-se dramatic. Acel episod a fost o reamintire a faptului că, oricât de revoluționară ar fi o tehnologie, investitorii pot pierde bani dacă finanțează prea multă infrastructură prea devreme.

„A fost nevoie de un deceniu sau chiar mai mult pentru ca cererea să ajungă din urmă infrastructura construită în perioada boom-ului canalelor și căilor ferate din Marea Britanie sau a rețelelor de telecomunicații și fibră optică din SUA — iar mulți investitori nu și-au mai recuperat niciodată capitalul”, subliniază Adrian Cox, din cadrul echipei de cercetare a Deutsche Bank.

Lecțiile anului 1929 și ale pieței coreene

Există, de asemenea, comparații îngrijorătoare cu perioada premergătoare marii prăbușiri bursiere din 1929. Acum o sută de ani, numeroși investitori mici americani cumpărau acțiuni „pe marjă” - adică folosind bani împrumutați. Aceștia au fost printre cei mai afectați de turbulențele care au precedat Marea Depresiune.

Anul acesta, armata de traderi din Coreea de Sud a cumpărat, pe marjă, acțiuni ale producătorilor de cipuri legați de inteligența artificială, dublând astfel valoarea indicelui de referință Kospi. Însă, odată ce piața a început să scadă, aceștia au fost loviți de un val masiv de apeluri în marjă - situație în care investitorii sunt somați să suplimenteze fondurile depuse pentru a-și putea menține împrumuturile. Mulți au fost nevoiți să își vândă acțiunile. Potrivit Goldman Sachs, 1,2 milioane de investitori individuali din Coreea de Sud au fost afectați de astfel de apeluri în marjă - ceea ce echivalează cu situația în care unul din 30 de adulți ar primi un telefon neplăcut din partea brokerului său, prin care i se cere să depună bani suplimentari.

Planurile ambițioase ale companiilor din sectorul AI

Planurile ample de cheltuieli anunțate de companiile din sectorul inteligenței artificiale alimentează temerea că acestea s-ar putea împrumuta excesiv.

Una dintre companiile cu planuri ambițioase în domeniul AI este Oracle, furnizorul de software pentru baze de date. Acțiunile Oracle au crescut spectaculos acum un an, după ce compania a anunțat un acord de cloud computing cu OpenAI, compania din spatele ChatGPT.

De atunci însă, valoarea acțiunilor s-a înjumătățit, pe fondul temerilor investitorilor că Oracle s-ar putea împrumuta excesiv pentru a finanța centrele de date.