Semnele că ești pe cale să fii înșelat online. Tu știi numărul scurt la care poți să ceri sprijin?

Înșelătoriile online se fac prin metode din ce în ce mai rafinate, iar escrocilor le cad pradă chiar și persoane care se consideră greu de păcălit.

Reprezentanți ai IPJ Olt au explicat cum poți fi înșelat online Foto: Alina Mitran

Cât de ușor poți fi înșelat? Mult mai ușor decât ai putea crede. Reclamațiile, din ce în ce mai numeroase, care ajung în cercetarea polițiștilor dovedesc ingeniozitatea deosebită a escrocilor. De la apeluri de urgență în numele persoanelor dragi la scheme de investiții de nerefuzat, de la „probleme cu contul” și simularea unor apeluri din partea unor instituții de încredere la site-uri celebre clonate special pentru a te lăsa fără bani, aproape toate escrocheriile au un lucru în comun: te îndeamnă să acționezi urgent.

Polițiștii din cadrul Compartimentului de analiză și prevenire a criminalității din structura Inspectoratului de Poliție Județean Olt au prezentat, în cadrul unei întâlniri cu zeci de adulți, desfășurată la Biblioteca Județeană „Ion Minulescu” din Slatina, cele mai întâlnite metode de înșelăciune online folosite în ultima perioadă. Dându-le curs, sute de persoane și-au pierdut economiile. Cei mai norocoși dintre reclamanți au recuperat din pagubă, însă în majoritatea cazurilor așteptarea se prelungește mult, pentru că cercetările sunt de durată și nu există garanții că escrocii sunt de fiecare dată prinșii.

Verificări simple pe care să le faci atunci când „e prea frumos să fie adevărat”

Primul sfat acordat celor prezenți, toți utilizatori ai diverselor rețele de socializare, a fost să aibă grijă la setările de confidențialitate. Ai cont de Facebook, ai grijă cine-ți vede postările, chiar dacă ți se pare că vizualizarea acestora nu poate reprezenta un pericol. Din postări, cine îți cercetează profilul poate deduce care îți sunt rudele apropiate, ce obiceiuri ai, ce conturi urmărești etc. De aici și până la a stabili care e schema ideală cu care poți fi înșelat mai e un singur pas.

„În spatele unui cont se poate ascunde o persoană cu intenții dubioase, care se poate folosi de datele pe care noi le prezentăm în mediul online”, au explicat polițiștii.

Ne întrebăm deseori cum ajungem să fim sunați din partea diverselor firme și să ni se propună achiziții de produse, scheme de tranzacții, să primim invitații la prezentări de produse etc. E mai simplu decât pare. Ne dăm, uneori cu extrem de mare ușurință, datele de contact – număr de telefon, adresă de e-mail etc. – în diverse situații. O facem și fizic și online. Atunci când comandăm produse online, când completăm diverse chestionare, taloane etc.

Este, cel mai probabil, modalitatea prin care a ajuns la escroci numărul de telefon al unei păgubite care și-a prezentat, în scenariul video pregătit de polițiști, pățania.

O pensionară a primit de pe o aplicație pe mobil folosită de milioane de români pentru a comunica un mesaj din partea fiicei sale. De fapt, asta au făcut-o escrocii să creadă. În mesaj, „fiica” îi spunea că și-a scăpat telefonul mobil în apă, în cadă, că nu mai poate folosi cartela SIM și că are nevoie urgentă de o sumă de bani pentru a-l înlocui. Îi dădea și numărul de cont al unui „prieten”, în care să-i vireze 4.000 de lei. Mama, grijulie, a făcut mai întâi tranzacția cerută și ulterior a căzut pe gânduri. A vorbit cu soțul, soțul a sunat-o pe fiică și așa s-a convins că la mijloc a fost în fapt o înșelăciune.

Este una dintre variantele noi ale unei mult mai cunoscute metode, „Accidentul”, răufăcătorii mizând, la fel, pe reacția de moment a persoanelor, pe nevoia acestora de a-i ști pe cei dragi bine.

Alte metode, care exploatează tot reacția de moment a victimelor, i-au lăsat pe oameni fără bani în conturi. Site-uri cu produse ademenitoare, uneori copii ale unor site-uri de încredere, propun achiziții la preț de nerefuzat. Deși tocmai prețul mult prea bun pentru a fi și real ar trebui să le pună pe victime în gardă, cronometrul care îți arată că mai ai doar câteva minute la dispoziție, mărimile care se epuizează etc. te ademenesc să faci tranzacția. Uneori primești, e drept, acasă diverse produse, dar cu totul altceva decât ai comandat, sau de o calitate inferioară, alteori nici măcar atât.

Ce poți face? Când prețul e mult prea mic decât în mod obișnuit pentru un produs, cercetează site-ul. Vezi dacă are date de contact, dacă ai posibilitate de returnare a produselor, dacă poți lua legătura cu reprezentanții firmei, eventual dacă poți plăti la primirea coletului și dacă ai posibilitatea să verifici coletul la livrare. Firmele serioase nu vor avea nicio problemă să-ți ofere aceste posibilități. Mai mult, copiază link-ul și caută-l cu motorul de căutare. Deseori cei care au procedat astfel au avut surpriza ca site-ul respectiv să nu poată fi găsit.

Dacă totuși ai făcut deja plata și ulterior ți-ai dat seama că cel mai probabil ai aruncat banii pe fereastră, sună la bancă pentru a-ți bloca tranzacția. Să ai numărul băncii este printre sfaturile pe care să le ai în vedere.

„Mai există și varianta de a suna la numărul Directoratului pentru Securitate Cibernetică, 1911. Acolo va răspunde un operator, căruia dacă îi spuneți ce s-a întâmplat vă poate ghida care sunt pașii pe care trebuie să îi urmați”, a explicat Lavinia Piringă, comisar de poliție.

Investițiile la bursă, noul miraj

O altă modalitate de a fi înșelat este să ți se propună posibilități de a investi la bursă. Sunt rețele care îți promit fie că te învață cum să faci asta, fie că o fac în locul tău. Te conving să instalezi o aplicație, „investești” la început sume mici, dar care au randament mare, „garantat 30%” în mărturia video prezentată, iar după ce constați în aplicație că investițiile tale cresc, vei plusa. Astfel au fost păcăliți mulți români, convinși cu numele unor firme foarte cunoscute să tranzacționeze acțiuni. În cazul prezentat, un domn în vârstă de peste 60 de ani a fost convins să „investească” în acțiuni Hidroelectrica. Timp de câteva zile a urmărit cum evoluează prima sa achiziție, iar după aproximativ o săptămână, convins de câștigul mare, a virat și restul de economii. La câteva zile platforma nu mai exista și niciun „broker” nu mai era de găsit la telefon. Evident, nu fusese în fapt o tranzacționare reală, ci o modalitate a escrocilor de a-i lua banii din cont.

„Schema” cu contul care a fost compromis și, pentru a te feri ca escrocii să ți-l golească, ești pus să faci un nou cont, în care să-ți pui la adăpost banii, a devenit și aceasta destul de populară. Rețelele sunt extrem de bine puse la punct, ai tot timpul convingerea că vorbești cu reprezentanți ai băncii, chiar reprezentanți ai Băncii Naționale Române (BNR) într-un anumit punct la „reprezentației”.

Toate aceste scheme funcționează atunci când nu-ți acorzi timp să te gândești la ce se întâmplă, ci pur și simplu dai curs indicațiilor escrocilor și acționezi din instinct, pentru că „este ceva grav, trebuie să acționați imediat”, au avertizat reprezentanții IPJ Olt.

Metodele de fraude online, prezentate adulților Foto: Alina Mitran

Deși a fost descrisă în detaliu, fiind realizate multiple avertizări, încă mai sunt persoane care cad pradă înșelătoriei de pe Whatsapp prin care sunt îndemnate să-și acorde votul unui copil care concurează într-o competiție importantă. Aparent, îndemnul vine de la un contact din agenda telefonică. În fapt, telefonul acestei persoane a ajuns sub controlul rețelei de escroci și la fel se întâmplă și cu telefonul celui care dă curs rugăminții de a vota. Dacă ai făcut asta, din acel moment este preluat controlul asupra telefonului, de la distanță, și de pe el se trimit mesaje în numele tău , care pot fi inclusiv cereri de bani, care să fie trimiși într-un anumit cont.

„Ei bine, au fost victime care au transferat într-un cont sume de bani, nu foarte mari, dar semnificative, 1.000 de lei, de exemplu, deși au văzut că acel cont nu este pe numele persoanei pe care ei o cunoșteau. Au avut încredere să-i transfere pentru că știau că este prietenul lui, îl cunoștea în realitate. Iar contul nu era cu numele și prenumele acelei persoane. A fost atât de convingător mesajul - Am nevoie urgentă, ți-i voi returna mâine! – încât persoana nu și-a apelat prietenul, nu a verificat dacă mesajul respectiv este adevărat și a făcut și transfer”, a precizat cms. Lavinia Piringă, pentru „Adevărul”.

Uneori astfel de sume de bani sunt recuperate, dar pentru a dovedi escrocheria trebuie salvate conversațiile. „Trebuie să vină imediat să ceară sprijinul în momentul în care dispozitivul intră sub controlul malițios. Soluția nu este să dezinstalezi aplicația respectivă, ci să suni imediat poliția și se va găsi rapid o soluție. Dacă este WhatsApp-ul, cel mai probabil este asociat cu un alt dispozitiv care deține controlul. Și trebuie făcute intervenții de schimbare a setării. Iarăși este important că avem sprijinul unui organism național, Directoratul pentru Securitate Cibernetică, apelul este gratuit, la numărul 1911, acolo persoanele intră în contact cu un operator, iar operatorul le poate spune ce trebuie să facă. Expun situația și operatorul le dă imediat o soluție. Ulterior vor veni la poliție”, a mai spus reprezentanta IPJ Olt.

Victimele nu se încadrează într-un tipar, a mai spus Lavinia Piringă. Sunt și din mediul rural, și din mediul urban, și vârstnice, și la vârstă activă, și cu studii medii, dar și cu studii superioare, pentru că în fapt se mizează pe presiune și pe factorul emoțional, iar în astfel de situații oamenii acționează sub impulsul emoției.