Enterovirozele au umplut Urgențele. Cum acționezi când copilul varsă repetat. „Imaginați-vă că este o vrăbiuță. Puțin și des”

Virozele sunt în această perioadă o încercare grea pentru părinți. Dacă la începutul lunii septembrie s-au înregistrat preponderent prezentări cu simptomatologie digestivă, odată cu schimbarea vremii simptomele respiratorii încep să pună mai des probleme. 

Anumite simptome îi sperie tare pe părinți Foto: Pixabay

Concediile s-au încheiat, a început grădinița, iar camerele de gardă ale spitalelor sunt mai tot timpul pline. Virozele dau mari bătăi de cap în special părinților copiilor de vârstă mică. Sfârșitul lunii august și începutul lunii septembrie a adus în cabinetele medicilor foarte mulți copii cu simptome digestive, însă schimbările bruște de temperatură determină, acum, îmbolnăviri care se manifestă preponderent la nivelul căilor respiratorii.

„Odată cu schimbarea temperaturilor, am trecut de la patologia digestivă la cea respiratorie. Avem încă un mix, de obicei până în luna noiembrie, după care se modifică exponențial raportul: patologia digestivă e din ce în ce mai rară și rămâne cea respiratorie. La acest moment, din numărul de prezentări, jumătate este patologie respiratorie, jumătate digestivă. În perioada aceasta, spre deosebire de ceilalți ani, patologia digestivă a fost într-un procent mult mai mare. (...) Foarte multe enteroviroze, foarte mulți copii, chiar înainte de începerea anului școlar. Cu vărsături, cu diaree, cu sau fără febră”, a precizat medicul pediatru Cleopatra Nicolae, din cadrul Unității de Primiri Urgențe a Spitalului Județean de Urgență Slatina.

Enterovirozele care i-au speriat tare pe părinți au început să-și facă simțită prezența încă din luna august, a precizat medicul, vărsăturile fiind principalul simptom pe care părinții nu l-au mai putut trata acasă. Vărsăturile i-au îngrijorat cel mai tare, la UPU ajungând și pacienți de 14, 15, 16 ani.

Episodul de boală durează aproximativ o săptămână, perioadă în care copilul trece printr-o întreagă paletă de simptome: disconfort abdominal, vărsături o zi - două, scaune diareice alte două-trei zile, dureri abdominale.

Sub 5% dintre pacienții care ajung în UPU trec mai întâi pe la mediul de familie, spune dr. Nicolae, chiar dacă nu se prezintă la spital în weekend sau după încheierea programului cabinetelor din ambulatoriu. „Cel mai rău cred că este lunea și nu putem să ne explicăm de ce, pentru că luni încep programele și la medicii de familie și la cabinetele din policlinici, unde sunt medici pediatri și în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate”, a completat medicul.

Recomandările de investigații suplimentare, prea puțin luate în calcul

Medicii din UPU recomandă, în anumite cazuri, efectuarea unor investigații suplimentare copiilor care nu rămân internați în spital, însă rar se întâmplă ca părinții să le dea curs. „Se bazează doar pe ce facem noi, de obicei. Nu în toate cazurile avem feedback, doar dintre cei care revin în urgență. Mai ales într-o afecțiune digestivă care implică și diaree noi le recomandăm totuși să facă și probe de scaun, ce nu lucrăm în Urgență. Am putea să facem un test de rotavirus (test de clostridium facem mai puțin la copii, nu suspicionăm la copii destul de des infecția cu clostridium), dar nu avem scaun din care să lucrăm în momentul prezentării și nu putem să ținem copilul șase-șapte ore în Urgență doar ca să facă un scaun. Dintre cei care revin, vă spun sincer că aproape niciunul nu face în ambulator. Preferă să vină să te interneze și să le facă în spital”, a mai explicat medicul.

La internare se apelează în două cazuri: fie simptomele se agravează astfel încât nu mai pot fi gestionate de părinți acasă - copilul varsă, se deshidratează, nu se oprește din vărsături, sau nu mănâncă, deși s-au oprit vărsăturile -, fie sunt cazurile în care este evident că părinții nu-i pot oferi copilului îngrijirea de care are nevoie pentru a trece cu bine peste episodul de boală.

„Numărul internărilor a crescut foarte mult, cel puțin pe sectorul digestiv, din ce am discutat cu colegele de pe secție este destul de plin”, a mai spus dr. Nicolae.

Cum se pot complica lucrurile

În cazul bebelușilor, în special, părinții se sperie și vin destul de repede de la momentul declanșării simptomelor. „Dacă nu se liniștesc cu vărsăturile după o perfuzie sau dacă este foarte mic și varsă de o zi, două deja la domiciliu sau avem analizele modificate, în sensul că e vorba de deshidratare destul de mare și nu ar fi suficientă o perfuzie, atunci noi recomandăm internarea. Și refuzurile pe partea aceasta sunt destul de puține. Părinții rămân în cazul în care chiar noi le recomandăm internarea. Mai sunt și părinți care stau acasă mai mult decât ar fi necesar, mai ales cu cei mici. Dacă se deshidratează, partea cu compensarea este ulterior un pic mai dificilă la cei foarte mici. Pericolul cel mai mare este la sugari sau copii de un an, doi, trei, până în șase-șapte ani. Apoi pericolul scade exponențial, pentru că de obicei nici simptomatologia nu mai este atât de severă. Varsă o zi, două, dar apoi se opresc, chiar și dacă nu primesc tratament. Acesta este mersul normal la enteroviroze”, a arătat medicul.

Vărsăturile devin un pericol real pentru copiii mici și pentru că, explică medicul, ei nu pot fi convinși să-și reia alimentația, astfel că, și după ce simptome precum diareea și vărsăturile au încetat, starea copilului poate să nu se îmbunătățească. „Deși nu mai sunt vărsături, nu mai are pierderi, să zic așa, nu are aport. Este mic și nu înțelege necesitatea realimentării după un episod de boală”, a explicat medicul.

Internările în cazul enterovirozelor nu sunt de durată, spitalizarea durează până la 5 zile.

După un episod de boală, și cu atât mai mult în timpul acestuia, este însă necesar repausul. Sfatul medicului pentru părinți este să nu-și ducă în colectivitate copiii bolnavi, chiar dacă asta presupune un efort, fiind nevoie de zile libere sau de o persoană care să-l îngrijească acasă.

„Obligatoriu să stea acasă. În primul rând pentru că un copil care este bolnav nu are cum să funcționeze efectiv în colectivitate, este slăbit, are nevoie de un regim adecvat, nu poate să meargă la grădiniță și să mănânce la comun cu ceilalți copii. În primul rând este vorba de el. Doi, pentru că este o sursă de îmbolnăvire pentru ceilalți copii. Și din unu-doi copii bolnavi vom avea o clasă întreagă după aceea. Vin copii bolnavi din colectivități și părinții și spun că află de pe grupul de la grădiniță că mai sunt încă 5, 6, 7 cu aceleași simptome”, a mai spus medicul.

După ce simptomele încetează, copiii nu mai transmit boala.

Debut cu simptome respiratorii

Simptomele precum diareea și vărsăturile încep să se manifeste după o zi-două de simptomatologie respiratorie. „Foarte multe enterovirusuri au cale de intrare respiratorie. Ele așa funcționează, se iau pe cale respiratorie. În primă fază declanșează simptome în locul pe unde au intrat, sfera ORL, cu nasul înfundat, cu secreții nazale, poate cu puțin roșu în gât, un episod, două, trei de febră, după care infecția coboară și declanșează simptomele digestive. Și atunci se sperie părinții. În acest val au fost mai puțin cu febră foarte mare, care să nu cedeze la antitermice, majoritatea cazurilor au fost fără febră”, a mai precizat dr. Cleopatra Nicolae.

Cum să acționăm acasă în caz de vărsături

Părinții ajung de obicei la spital fie în situația în care copilul este foarte mic și nu s-au mai confruntat cu un asemenea episod de boală, fie atunci când, deși au făcut tot ceea ce știau că pot face, din recomandările anterioare ale medicilor, simptomele continuă.

„Fac repaus digestiv după vărsătură, nu administrează o guriță de apă imediat după vărsătură, pentru că au învățat că nu e în regulă. Fac repaus digestiv, apoi încearcă să dea un antiemetic, mai încercăm cu câteva înghițituri de Sprite sau de Cola, să calmeze stomăcelul, și apoi să poată da un antiemetic pe care să nu-l mai verse. Dacă totuși nu reușesc, atunci vin la urgențe. Dar mulți le gestionează”, a precizat medicul pediatru.

Administrarea de suc carbogazos rece se face cu lingurița, repetat, o linguriță la 15-20 de minute. Dacă s-a liniștit și nu mai varsă, se poate administra medicamentul antiemetic. „Scopul este să se liniștească suficient stomăcelul încât să permită absorbția antiemeticului, să nu-l verse”, a mai precizat medicul. Administrarea de suc carbogazos, rece – în special cola – se practică și în țările europene și în SUA. „Noi recomandăm cola abia de pe la 7-8 ani încolo”, a mai spus medicul.

„Le dăm părinților bilețele cu regimul alimentar”

Reluarea alimentației după episoadele severe de vărsături și diaree se face treptat. „Noi le spunem părinților exact așa: imaginați-vă acum că este o vrăbiuță. Ciugulește. Puțin și des. Avem în aria de Primiri Urgențe și bilețele făcute, pe care le dăm părinților odată cu rețeta, cu regimul alimentar. Este mult mai bine așa, pentru că uneori sunt atât de panicați și atât de speriați încât uită. Și atunci le-am scris pe bilețele și le dăm, odată cu rețeta, și regimul alimentar. Regimul alimentar cuprinde: grisine, covrigi de Buzău, stixuri, biscuiți simpli, paste simple fierte, supă de rădăcinoase, la cei mai mici piureuri de rădăcinoase - morcov păstârnac, pătrunjel țelină -, măr copt în cuptor, banană coaptă în cuptor”, a mai precizat dr. Cleopatra Nicolae.