Tensiuni între Kiev și Bruxelles. Ucraina cere mai mult sprijin înaintea unei noi ierni de război, UE vrea în schimb reforme

O întâlnire recentă dintre Volodimir Zelenski și Ursula von der Leyen la New York a fost descrisă drept tensionată, pe fondul solicitărilor tot mai mari ale Ucrainei pentru sprijin financiar și militar. Kievul avertizează asupra riscului unor noi atacuri rusești în această iarnă, în timp ce Uniunea Europeană insistă asupra continuării reformelor.

Ursula von der Leyen și Volodimir Zelenski Foto: Profimedia

Relația dintre Ucraina și Uniunea Europeană intră într-o perioadă mai dificilă, pe măsură ce războiul cu Rusia continuă, iar necesarul de finanțare și echipamente militare al Kievului crește.

Potrivit Bloomberg, citat de presa ucraineană, discuțiile dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, desfășurate în marja Adunării Generale a ONU de la New York, au fost tensionate. Pe agenda întâlnirii s-au aflat sprijinul financiar și militar european, apărarea antiaeriană a Ucrainei și sancțiunile împotriva unor oameni de afaceri ruși.

Pentru Kiev, apropierea iernii aduce o problemă cunoscută din anii precedenți: capacitatea Rusiei de a lovi infrastructura energetică și de a pune presiune asupra sistemului de apărare antiaeriană ucrainean.

Kievul cere mai mult ajutor

Ucraina încearcă să obțină de la partenerii occidentali accelerarea livrărilor de sisteme de apărare aeriană și interceptori, într-un moment în care Rusia continuă să folosească drone și rachete împotriva orașelor și infrastructurii ucrainene.

Uniunea Europeană a aprobat în septembrie 6,1 miliarde de euro pentru nevoile de apărare ale Ucrainei, inclusiv sisteme de apărare aeriană și antirachetă, muniție, drone și radare. Din această sumă fac parte și echipamente pentru sistemele Patriot.

La 18 septembrie, Comisia Europeană a anunțat o nouă plată de 3,3 miliarde de euro pentru achiziții de apărare, inclusiv drone și rachete, în cadrul împrumutului de sprijin pentru Ucraina în valoare de 90 de miliarde de euro.

Din această facilitate, 60 de miliarde de euro sunt destinate apărării, iar 30 de miliarde sprijinului bugetar pentru perioada 2026-2027.

Totuși, potrivit relatării Bloomberg despre discuția dintre Zelenski și von der Leyen, Kievul a solicitat suplimentarea finanțării pentru a acoperi un deficit bugetar estimat la aproximativ 26 de miliarde de euro și accelerarea accesului la împrumutul european de 90 de miliarde.

Bruxelles-ul solicită reforme

În schimbul unor noi fonduri, oficialii europeni insistă asupra continuării reformelor în Ucraina.

Printre priorități se numără combaterea economiei subterane, creșterea veniturilor fiscale și alinierea legislației ucrainene la normele europene.

Mesajul public transmis de Ursula von der Leyen a fost însă unul de susținere. Președinta Comisiei Europene a indicat că sprijinul militar suplimentar urmează să continue și că progresele în domeniul reformelor vor deschide calea pentru noi fonduri bugetare.

UE a demonstrat deja că leagă o parte din finanțarea acordată Kievului de respectarea unor condiții și de implementarea reformelor convenite.

La începutul acestei săptămâni, ambasadorii UE au aprobat, de asemenea, o nouă tranșă de 3 miliarde de euro pentru Ucraina după ce Kievul a adoptat reforme solicitate de blocul comunitar.

Cine ar trebui să acopere restul necesarului?

O parte a discuției privește și împărțirea responsabilității financiare între partenerii Ucrainei.

Planul european pentru împrumutul de 90 de miliarde de euro a fost conceput astfel încât Uniunea Europeană să acopere aproximativ două treimi din necesarul financiar al Ucrainei până la sfârșitul lui 2027, în timp ce restul ar urma să fie asigurat de alți parteneri internaționali.

Comisia Europeană a cerut în ultimele săptămâni contribuții suplimentare din partea unor țări precum Canada. Ottawa este deja în discuții cu Bruxelles-ul privind participarea la mecanismul european de finanțare.

În acest context, Canada, Norvegia și Japonia sunt menționate ca posibili contributori suplimentari la efortul financiar pentru Ucraina.

O nouă întâlnire peste câteva zile

Discuțiile dintre Zelenski și von der Leyen nu au dus la o soluție definitivă pentru toate problemele aflate pe masă.

Potrivit relatărilor din presa ucraineană, cele două părți au convenit ca echipele lor să continue negocierile în următoarele zile.

Zelenski a spus, de asemenea, că oficialii europeni recunosc existența unor riscuri în creștere legate de posibilitatea ca Rusia să adopte acțiuni agresive împotriva altor state europene.

Această preocupare apare într-un moment în care NATO și statele europene își consolidează apărarea pe flancul estic.

NATO își consolidează flancul estic

Alianța Nord-Atlantică spune că a întărit semnificativ apărarea flancului estic în ultimii ani.

NATO a lansat, după incidentele aeriene din 2025, operațiunea Eastern Sentry, prin care statele membre contribuie cu avioane de luptă, elicoptere, sisteme de apărare aeriană, aeronave de supraveghere și nave pentru consolidarea apărării de-a lungul flancului estic.

Alianța susține că dispune acum de cele mai ample planuri de apărare de la sfârșitul Războiului Rece și că își adaptează structurile pentru a răspunde inclusiv amenințărilor hibride, atacurilor cu drone și incidentelor în spațiul aerian.

În același timp, războiul din Ucraina a demonstrat cât de rapid se schimbă tehnologia militară.

Dronele schimbă războiul

Utilizarea masivă a dronelor a devenit una dintre principalele provocări pentru armatele europene.

NATO și-a intensificat programele pentru dezvoltarea sistemelor antidronă, inclusiv prin exerciții desfășurate pe flancul estic și prin cooperarea dintre armatele statelor membre și industria de apărare.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a inclus apărarea aeriană și antirachetă printre prioritățile noii politici europene de apărare. Comisia a anunțat și intenția de a dezvolta un program comun UE-Ucraina pentru apărarea împotriva amenințărilor balistice, combinând experiența acumulată de Ucraina pe câmpul de luptă cu capacitățile industriale europene.

Pentru Kiev, problema este însă urgentă. O nouă iarnă înseamnă posibilitatea ca Rusia să își intensifice atacurile asupra infrastructurii energetice și să testeze din nou capacitatea Ucrainei de a-și proteja orașele.

Pentru Bruxelles, provocarea este diferită: să mențină sprijinul financiar și militar pentru Ucraina, în timp ce solicită reforme și o utilizare controlată a fondurilor.

Tensiunile dintre cele două părți nu înseamnă o ruptură. UE continuă să fie unul dintre principalii susținători financiari și militari ai Ucrainei.

Dar pe măsură ce războiul intră într-o nouă iarnă, discuția despre cât de mult poate și trebuie să ofere Europa devine tot mai importantă.