Analiză Salarii atractive în anunțuri, câștiguri mai mici în realitate. La ce trebuie să fie atenți candidații

Un salariu atractiv într-un anunț de angajare nu înseamnă întotdeauna că aceeași sumă ajunge în buzunarul angajatului. De la curierii care livrează mâncare până la lucrătorii din supermarketuri și depozite, veniturile pot depinde de bonusuri, ore suplimentare sau cheltuieli suportate din propriul buzunar.

Veniturile reale pot fi mai mici decât sumele promise în anunțurile de recrutare Foto: Pixabay

În timp ce companiile reclamă dificultăți în recrutarea personalului, numeroși candidați consideră că veniturile oferite nu justifică programul, responsabilitățile sau efortul presupus de anumite locuri de muncă. Situația este întâlnită inclusiv în domenii precum livrările, comerțul, restaurantele sau activitățile logistice, unde angajatorii caută constant personal, dar nu reușesc întotdeauna să păstreze angajații pe termen lung.

„Trebuie să facem o distincție foarte clară între salariul promis într-un anunț de angajare și venitul pe care angajatul îl încasează efectiv la finalul lunii, pentru că mulți nu fac diferența între net și brut și, de multe ori, sumele promovate includ poate și bonusuri sau ore suplimentare [...] sau alte beneficii care nu reprezintă neapărat un venit garantat”, explică Laura Vasilescu, expertă în legislația muncii și trainer în cadrul Azami Training, pentru „Adevărul”.

Astfel, un candidat poate accepta o ofertă pornind de la suma maximă prezentată în anunț, fără să știe cât reprezintă salariul fix și cât depinde de bonusuri sau de orele lucrate suplimentar. Diferența devine importantă atunci când își calculează cheltuielile lunare, deoarece chiria, utilitățile și celelalte costuri trebuie achitate indiferent dacă angajatul îndeplinește sau nu condițiile pentru acordarea beneficiilor.

Specialista atrage atenția că dificultățile de recrutare nu pot fi explicate exclusiv prin lipsa candidaților. La fel de importante sunt condițiile în care oamenii acceptă să lucreze și motivele pentru care aleg să rămână sau să plece de la un angajator.

„Din perspectiva resurselor umane, problema nu e doar că firmele nu găsesc angajați, ci și în ce condiții reușesc să îi atragă și, mai ales, să îi păstreze. Adică trebuie să ne uităm la salariul net real, programul de lucru, volumul de lucru și predictibilitatea veniturilor”, adaugă Laura Vasilescu.

În aceste condiții, două oferte care promit venituri lunare similare pot fi foarte diferite pentru candidați. Un post cu salariu fix și program previzibil poate oferi mai multă stabilitate decât unul în care o parte importantă a câștigului depinde de bonusuri, ore suplimentare sau volumul activității.

„Faptul că o companie are posturi vacante nu înseamnă automat că nu există oameni dispuși să muncească. Uneori, oferta pur și simplu nu e suficient de atractivă în raport cu cerințele postului”, subliniază specialista.

Cât le rămâne curierilor după cheltuieli

În cazul curierilor care livrează mâncare prin platforme precum Glovo sau Wolt, suma obținută din comenzi nu trebuie confundată automat cu venitul disponibil la sfârșitul lunii.

În funcție de forma de colaborare și de condițiile contractuale, activitatea poate presupune cheltuieli cu transportul, întreținerea vehiculului sau alte costuri necesare efectuării livrărilor.

Laura Vasilescu consideră că evaluarea unei astfel de oferte trebuie să țină cont inclusiv de timpul efectiv lucrat și de fluctuația comenzilor: „Un venit care poate aparent părea atractiv nu înseamnă automat și un câștig net la fel de atractiv”.

În opinia sa, diferența dintre veniturile promovate și câștigurile efective poate contribui la fluctuația personalului, mai ales atunci când condițiile de remunerare nu sunt prezentate transparent de la început.

Pentru un curier, contează nu doar cât poate încasa într-o zi cu multe comenzi, ci și cât câștigă în perioadele cu activitate redusă, după acoperirea cheltuielilor.

De ce nu sunt suficiente salariile pentru a păstra angajații

Problema recrutării nu se încheie în momentul semnării contractului. Pentru angajatori, o dificultate la fel de importantă este păstrarea personalului, în special în domeniile cu program solicitant sau cu un volum de activitate variabil.

Laura Vasilescu consideră că simpla existență a unor posturi vacante nu demonstrează că persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă nu sunt interesate să lucreze. „Uneori, oferta pur și simplu nu e suficient de atractivă în raport cu cerințele postului”, explică experta.

În evaluarea unei oferte, candidații iau în calcul salariul net, programul, volumul de muncă, responsabilitățile și stabilitatea veniturilor.

De exemplu, două locuri de muncă pentru care se oferă aceeași sumă lunară pot presupune condiții foarte diferite. Unul poate avea program fix, în timp ce celălalt poate necesita schimburi, ore suplimentare sau disponibilitate în weekend. Prin urmare, comparația exclusivă a salariilor nu reflectă întotdeauna avantajele și dezavantajele reale ale unui post.

Cât câștigă un român față de un muncitor din Asia

În comerț și logistică, comparația dintre salariile lucrătorilor români și cele ale angajaților din afara Uniunii Europene a devenit o temă tot mai prezentă în dezbaterea publică.

Eugen Saulea, antreprenor cu experiență în administrarea personalului, susține că, în cazul lucrătorilor comerciali cu care colaborează compania sa, pachetele salariale sunt comparabile. „Dacă ne raportăm strict la salariul brut de încadrare și la beneficiile conexe, incluse în pachetele specifice activității de tip lucrător comercial, veniturile sunt similare pentru ambele categorii de angajați”, declară acesta pentru „Adevărul”.

Potrivit antreprenorului, angajații români pot avea acces la unele activități suplimentare remunerate, precum participarea la inventare sau implementarea materialelor de comunicare în magazine.

În schimb, spune el, lucrătorii din afara Uniunii Europene se confruntă cu restricții privind activitățile pe care le pot desfășura în baza documentelor de muncă, ceea ce limitează posibilitatea angajatorilor de a-i repartiza la alte sarcini.

„Avem exemplul unui lucrător comercial care are posibilitatea de a participa suplimentar la activități de curățenie în parcarea marilor magazine de retail. Dacă sunt autorizați pentru a presta activități de manipulare și sunt identificați prestând activități de curățenie, consecințele sunt atât pentru angajator, cât și pentru angajat”, explică Eugen Saulea.

Conform spuselor sale, un angajat român poate participa și la activități suplimentare remunerate, precum inventarele sau implementarea materialelor de comunicare în magazine, în timp ce lucrătorii străini trebuie să respecte activitățile pentru care au primit autorizațiile necesare.

Eugen Saulea indică un cost salarial mediu lunar de aproximativ 1.150 de dolari (circa 5.465 de lei, la cursul BNR din 4 noiembrie 2026) pentru lucrătorii comerciali. Suma reprezintă cheltuiala salarială suportată de angajator și include atât salariul net primit efectiv de angajat, cât și contribuțiile salariale aferente. Prin urmare, cei aproximativ 5.465 de lei nu reprezintă banii pe care lucrătorul îi încasează lunar, ci costul salarial total indicat de antreprenor pentru această categorie de personal.

Ce contează mai mult decât salariul lunar

Pentru un candidat, atractivitatea unui loc de muncă depinde nu doar de salariul oferit, ci și de timpul și efortul necesare pentru a câștiga acei bani. Laura Vasilescu atrage atenția că venitul lunar nu arată întotdeauna cât este remunerată, în realitate, o oră de muncă.

Specialista amintește un exercițiu din perioada formării sale profesionale, când un profesor le-a cerut cursanților să calculeze câte ore trebuie să muncească pentru a-și permite un anumit produs sau serviciu. Exemplele oferite au fost cumpărarea unui parfum sau plata unei manichiuri.

Exercițiul arată că aceeași cheltuială poate însemna câteva ore de muncă pentru o persoană și mult mai multe pentru alta. De aceea, atunci când compară ofertele de angajare, candidații ar trebui să ia în calcul nu doar suma încasată la sfârșitul lunii, ci și numărul efectiv de ore lucrate.

În cazul curierilor și al altor angajați cu venituri variabile, diferența poate fi și mai mare. Timpul petrecut în așteptarea comenzilor, deplasările și cheltuielile necesare desfășurării activității pot reduce considerabil câștigul real raportat la timpul investit.

De ce recrutarea din străinătate nu rezolvă toate problemele

În condițiile în care unele companii continuă să apeleze la lucrători din afara Uniunii Europene, apare întrebarea dacă recrutarea internațională poate compensa pe termen lung dificultățile de atragere și păstrare a angajaților.

Laura Vasilescu consideră că aducerea personalului din străinătate poate acoperi anumite nevoi ale companiilor, fără să elimine problemele care fac unele posturi mai puțin atractive.

Specialista atrage atenția că salariile, condițiile de muncă și fluctuația personalului trebuie analizate separat de disponibilitatea lucrătorilor străini.

În opinia sa, angajatorii ar trebui să acorde mai multă atenție transparenței ofertelor și condițiilor în care angajații își desfășoară activitatea.

Astfel, înainte de a concluziona că nu există suficienți candidați, companiile ar trebui să analizeze dacă veniturile și condițiile oferite corespund cerințelor postului și costului vieții.