Statul încasează cea mai mare parte din majorarea salariului minim. Din 300 de lei în plus, angajatul primește doar 100 de lei

Salariul minim brut ar putea crește de la 4.325 de lei în prezent la peste 5.000 de lei în 2027, potrivit unuia dintre scenariile analizate de autorități. În timp ce sindicatele cer venituri mai mari pentru angajații plătiți la nivelul minim, patronatele susțin că o majorare nu rezolvă problema salariilor mici dacă statul continuă să taxeze la fel veniturile din muncă. Reprezentanții companiilor cer reducerea impozitării, astfel încât o parte mai mare din banii cheltuiți de angajatori să ajungă efectiv la salariați.

Posibila creștere a salariului minim din 2027 creează dispute între jucătorii din piața muncii Foto: arhivă

Trei variante sunt luate în calcul pentru stabilirea salariului minim de la 1 ianuarie 2027. Potrivit primei, bazate pe formula legală de calcul, acesta ar urma să ajungă la 4.593 de lei, cu 268 de lei peste nivelul actual.

O altă variantă prevede un salariu minim de 4.884 de lei, iar cea mai ridicată propunere îl duce la 5.079 de lei. Ultimele două scenarii raportează salariul minim la câștigul salarial mediu brut prognozat pentru anul viitor. În varianta în care salariul minim ar reprezenta 50% din cel mediu, majorarea ar fi de 559 de lei. Dacă ponderea ar ajunge la 52%, creșterea ar fi de 754 de lei, adică 17,4%.

Niciuna dintre aceste valori nu reprezintă, deocamdată, o decizie a Guvernului. Blocul Național Sindical propune un salariu minim de 4.652 de lei, cu 327 de lei peste cel actual. Sindicaliștii susțin că majorarea ar compensa o parte din pierderea puterii de cumpărare din perioada în care salariul minim a rămas la 4.050 de lei.

Miza este importantă pentru un număr mare de angajați. Potrivit datelor REGES-ONLINE analizate de BNS, aproximativ 1,4 milioane de salariați cu normă întreagă, respectiv 26,9% din total, câștigau la 30 septembrie 2026 salariul minim sau cu cel mult 75 de lei peste acesta.

Patronatele spun că majorarea brutului nu rezolvă problema veniturilor mici

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) nu contestă nevoia angajaților de venituri mai mari, dar susține că o nouă majorare, fără o reformă a fiscalității, riscă să aducă beneficii limitate salariaților și costuri suplimentare companiilor. Organizația cere Guvernului să analizeze cât ajunge efectiv în buzunarul angajatului și cât încasează statul dintr-o creștere a salariului brut.

„Dacă statul vrea mai mulți bani de la noi, ar putea măcar să îi ceară cinstit, nu să îi pună în cârca cetățenilor. Pentru 200 de lei, statul încasează aproape 300. Dacă voiau să ajute cetățenii, ar fi anulat TVA la produsele de bază. Acestea nu sunt măsuri cinstite”, a declarat Călin Cozma, președintele executiv al FPIOR.

Reprezentanții federației susțin că majorarea salariului minim nu rezolvă problema veniturilor mici dacă sistemul de taxare rămâne neschimbat. În opinia lor, o parte prea mare din efortul financiar al angajatorilor se întoarce la bugetul public, în loc să se regăsească în venitul net al salariaților.

Valentin Șoneriu, președintele FPIOR, afirmă că prioritatea ar trebui să fie reducerea taxării muncii pentru persoanele cu venituri mici.

„Nimeni nu contestă necesitatea creșterii veniturilor tuturor angajaților, cu precădere a categoriilor celor mai vulnerabile, celor cu venituri mici. Dar fără o strategie corectă legată de acest aspect, doar creșterea fără discernământ a salariului minim va pune presiune mai mare pe firme și pe angajați. Obiectivul este scăderea taxării pe muncă pe veniturile mici. Să nu uităm că suntem țara cu cea mai mare taxare pe venituri mici din UE”, a adăugat acesta.

Șoneriu propune chiar eliminarea impozitului pe salariul minim. „Dacă vrea să aibă un impact real, ar trebui să existe zero impozitare pe salariul minim”, a mai spus președintele FPIOR, precizând că că o astfel de măsură ar trebui însoțită de alte soluții, astfel încât să nu afecteze bugetul statului.

Cât câștigă angajatul și cât plătește angajatorul

Diferența dintre majorarea brută și suma încasată de angajat apare și într-un exemplu de calcul prezentat de IMM România. La o creștere cu 300 de lei a salariului minim, de la 4.325 la 4.625 de lei, venitul net al salariatului ar crește cu aproximativ 100 de lei, în timp ce costul total pentru angajator ar fi mai mare cu 311 lei pe lună. Calculul ia în considerare și expirarea, la 31 decembrie 2026, a facilității fiscale de 200 de lei aplicate în prezent salariului minim.

FPIOR avertizează că presiunea suplimentară poate reduce profitul companiilor, în special al celor mici. Potrivit estimărilor prezentate de federație, într-o firmă condusă de un antreprenor care își asumă direct riscurile activității, profitul brut anual rămas după cheltuieli ar ajunge la 24.699 de lei dacă salariul minim ar crește cu 300 de lei. În cazul unei majorări de 500 de lei, profitul ar coborî la 23.538 de lei.

Aproape 700.000 de firme ar fi expuse acestei presiuni, estimează reprezentanții patronatelor. Calculele sunt prezentate de federație și nu înseamnă că toate companiile vor înregistra aceeași evoluție. Efectele depind de numărul angajaților plătiți la nivelul minim, de cheltuielile firmei și de marja de profit.

O altă problemă este că majorarea salariului minim poate determina ajustări și pentru angajații care câștigă puțin peste acest prag. Companiile pot fi nevoite să crească și aceste salarii pentru a păstra diferențele dintre nivelurile de remunerare, ceea ce mărește costurile totale.

IMM România a avertizat, la rândul său, că o creștere cu 300 sau 500 de lei a salariului minim, în paralel cu scumpirea energiei și a combustibililor, ar putea reduce profitul mediu al firmelor cu 12-18%, în funcție de categoria de cifră de afaceri. Organizația cere menținerea salariului minim la nivelul actual în 2027.

Pe de altă parte, sindicatele cer venituri mai mari pentru angajații aflați la baza grilei salariale, în timp ce patronatele atrag atenția asupra costului suportat de companii și a taxelor care reduc suma primită de salariat. FPIOR solicită ca Guvernul să lege orice majorare de măsuri de reducere a fiscalității pentru veniturile mici.