Românii au dat frâu liber imaginației. Val de glume pe internet după restaurarea Bojdeucii lui Ion Creangă FOTO
0Autoritățile ieșene au anunțat, în urmă cu doar câteva zile, că lucrările de restaurare de la Bojdeuca lui Ion Creangă din Țicău au fost finalizate. Tot atunci, pe rețelele de socializare au apărut și primele imagini cu importantul obiectiv turistic.
Cei mai mulți dintre români nu au fost mulțumiți de noul aspect al căsuței în care a trăit marele povestitor Ion Creangă și consideră că bojdeuca este acum mult prea modernă.
Românii au dat frâu liber imaginației
Chiar dacă foarte mulți internauți au ales să își exprime nemulțumirea prin intermediul comentariilor, există multe persoane care au ales să își pună imaginația la contribuție și au reușit să stârnească hohote de râs în mediul online.
Astfel, românii s-au întrecut în comentarii amuzante și poze modificate în programe de editare, reușind să satirizeze realizarea autorităților de la Iași. Pentru restaurarea căsuței din Țicău a fost alocată suma de aproximativ 500.000 de euro. Proiectul a fost realizat în anul 2019, iar lucrările au fost finalizate luna aceasta.
,,Mare parte din substanța acestei case a fost conservată"
Cei care au realizat și avizat proiectul, susțin că au fost îndeplinite toate obiectivele prevăzute. Proiectul, avizat în 2019, a fost realizat de arhitectul Corneliu Ciobănașu, care a decedat în anul 2022. Ulterior, implementarea a fost preluată de către fiul acestuia, arhitectul Filip Ciobănașu.
,,Intervențiile noastre nu sunt ample dar nici cele mai mici. Politica de restaurare în Europa spune să intervii puțin, dar foarte des, ceea ce la noi nu se întâmplă. Noi am înlocuit elementele de lemn putrezite, dar mare parte din subtanța acestei case a fost conservată. Bojdeuca are nevoie de sisteme de supraveghere, de sisteme antiincendiu. Sunt echipemente mici, cât se poate de discrete. Totodată, există prize, pentru echipamentele de dezumidificare", a precizat arhitectul Filip Ciobănașu.
Totodată, arhitecții susțin că tencuielile s-au realizat tradițional, pentru a păstra vibrația casei.
,,La fel ca în cazul lucrărilor din anii 80, tencuielile s-au făcut tradițional, cu mâna, pentru a păstra o vibrație a casei tradiționale. Tot cimentul a fost extras iar tencuielile sunt pe bază de var. Nu am putut face un sistem de încălzire în bojdeuca, sobă sau radiatoare. Este risc de incendiu dacă punem o sobă. Atunci, pe hol, am ascuns în pereți o rezistență care nu poate încălzi bojdeuca dar poate asigura 5 grade plus pentru a nu îngheța. Trebuie să asigurăm un climat stabil în muzeu care să protejeze exponatele dar și muzeograful care lucrează și iarna", a mai spus arhitectul ieșean.
Se încarcă comentariile...
