Cum justifică autoritățile modificările moderne de la Bojdeuca lui Creangă. ,, Observațiile sunt neconforme cu realitatea"

Proiectul de restaurare a Bojdeucii lui Creangă din Iași a ajuns la final, dar a stârnit un val de critici atât din partea internauților, cât și din partea multor oameni de cultură, nemulțumiți că spiritul căsuței nu a fost păstrat. Realizatorii susțin însă că au fost îndeplinite toate obiectivele

Bojdeuca lui Ion Creangă din Țicău SURSĂ Facebook Costel Alexe

Foarte multe persoane au criticat faptul că mica locuință în care a trăit marele povestitor Ion Creangă este acum prea modernă și că spiritul ei nu a fost păstrat.

Cu toate acestea, cei care au realizat și avizat proiectul, susțin că au fost îndeplinite toate obiectivele prevăzute. Proiectul, avizat în 2019, a fost realizat de arhitectul Corneliu Ciobănașu, care a decedat în anul 2022. Ulterior, implementarea a fost preluată de către fiul acestuia, arhitectul Filip Ciobănașu.

,,Intervențiile noastre nu sunt ample dar nici cele mai mici. Politica de restaurare în Europa spune să intervii puțin, dar foarte des, ceea ce la noi nu se întâmplă. Noi am înlocuit elementele de lemn putrezite, dar mare parte din subtanța acestei case a fost conservată. Bojdeuca are nevoie de sisteme de supraveghere, de sisteme antiincendiu. Sunt echipemente mici, cât se poate de discrete. Totodată, există prize, pentru echipamentele de dezumidificare", a precizat arhitectul Filip Ciobănașu.

Ce s-a întâmplat cu acoperișul căsuței din Țicău

Conform arhitecților, pentru înlocuirea acoperișului au fost chemați meșteri din zona Bucovinei, unii dintre puținii rămași. Totodată, geamurile sunt artizanale, cu imperfecțiuni, mai spun aceștia.

,,Silueta acoperișului a fost păstrată, panta s-a păstrat. Șita veche nu se mai putea repara, așa că au venit meșteri populari din Suceava, care au tăiat șita, au uscat-o și tot ei au montat-o. Este vorba despre oameni experimentați, puțini care au mai rămas, care știu să bată șita. Există tâmplăria din lemn de stejar, care a fost restaurate. Geamul este unul artizanal, nu este un geam drept. Am folosit geamuri artizanale, cum erau specificațiile din proiect, geamuri cu imperfecțiuni și defecte", a adăugat Filip Ciobănașu.

Tencuielile, intens criticate în online

Cei care s-au ocupat de implementarea proiectului susțin că tencuielile s-au realizat tradițional, pentru a păstra vibrația casei.

,,La fel ca în cazul lucrărilor din anii 80, tencuielile s-au făcut tradițional, cu mâna, pentru a păstra o vibrație a casei tradiționale. Tot cimentul a fost extras iar tencuielile sunt pe bază de var. Nu am putut face un sistem de încălzire în bojdeuca, sobă sau radiatoare. Este risc de incendiu dacă punem o sobă. Atunci, pe hol, am ascuns în pereți o rezistență care nu poate încălzi bojdeuca dar poate asigura 5 grade plus pentru a nu îngheța. Trebuie să asigurăm un climat stabil în muzeu care să protejeze exponatele dar și muzeograful care lucrează și iarna", a mai spus arhitectul ieșean.

Ce spune Direcția Județeană pentru Cultură

Direcția Județeană pentru Cultură Iași susține că obiectivele propuse prin acest proiect au fost îndeplinite și că de realizarea și de implementarea proiectului s-au ocupat arhitecți avizați, ce oferă siguranță.

,,Dosarul de restaurare a fost studiat de Comisia Zonală a Monumentelor Istorice în decembrie 2019. Proiectul a fost realizat de arhitectul Ciobănașu Corneliu, fost președinte al acestei Comisii și arhitect atestat de Ministerul Culturii. Urmărirea de șantier a fost realizată de domnul Sebastian Petercă, care în acest moment este președinte al Comisiei Zonale. Mai multă siguranță în legătură cu desfășurarea acestui proiect nu cred că putem găsi la alte proiecte. Dacă ar fi fost ceva în neregulă, existau toate pârghiile pentru a remedia din timp", a precizat Bobi Apăvăloaei, director al Direcției Județene pentru Cultură Iași.

,,Observațiile formulate în online sunt neconforme cu realitatea"

Totodată, Bobi Apăvăloaei susține că a vizitat obiectivul după finalizarea lucrărilor și ca s-a păstrat spiritul căsuței.

,,Am fost la fața locului, pe jos erau dușumele din lemn, la fel este și acum. Era tâmplărie de lemn cu ochiuri de sticlă, la fel s-a făcut și acum. Bojdeuca nu este un monument de arhitectură. S-au introdus inovații tehnice, nu s-au putut pune radiatoare sau calorifere. Sunt lucruri minimale și normale. Forma acoperișului este la fel, volumetria clădirii este la fel. Observațiile formulate în mediul online sunt neconforme cu realitatea. Este îmbucurător faptul că foarte multă lume a fost atentă la așa ceva. Acest lucru ne arată că noi, ca români, suntem încă atașați de anumite valori, că luptăm pentru ele. Nu a murit cu totul acest spirit al culturii. Oameni de cultură de pe diferite meridiane au vorbit despre acest subiect, deci este clar că mai avem o șansă", adaugă Bobi Apăvăloaei.

Totodată, reprezentanții Muzeului Național al Literaturii Române Iași au precizat că deschiderea muzeului va fi realizată în decembrie, iar atunci vor oferi un punct de vedere despre restaurările care au avut loc la Bojdeuca lui Ion Creangă.

Ministrul Culturii trimite Corpul de control să verifice lucrările

Corpul de control al Ministerului Culturii trebuie să verifice legalitatea avizului pentru lucrările realizate la Bojdeuca lui Ion Creangă, după ce Raluca Turcan, Ministrul Culturii a solicitat acest lucru. De asemenea, Comisia Naţională a Monumentelor Istorice şi Institutul Naţional pentru Patrimoniu vor fi solicitate să se pronunţe asupra calităţii lucrărilor prin analizarea proiectului şi deplasarea la faţa locului, conform Agerpres.

Un comunicat al Ministerului Culturii arată că, potrivit articolului 23, alineatul (1) al Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările şi completările ulterioare, intervenţiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza şi cu respectarea avizului emis de Ministerul Culturii sau, după caz, de serviciile publice deconcentrate ale acestuia. 

Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice prevede că în cazul Bojdeucii lui Creangă atribuţiile de avizare revin Direcţiei Judeţene de Cultură Iaşi prin Comisia Zonală a Monumentelor Istorice nr 5. DJC Iaşi, care are responsabilitatea urmăririi lucrărilor în conformitate cu avizele emise, informează comunicatul.