Promovarea turismului românesc, sugrumată de birocrație. Multe OMD-uri funcționează doar pe hârtie

Oficiile de Management al Destinației ar trebui să transforme turismul românesc într-un sistem coordonat și eficient, după model european. În realitate, multe OMD-uri funcționează doar pe hârtie, iar promovarea destinațiilor de tradiție și cultură rămâne dependentă de inițiative locale izolate.

Colaj al unor obiective turistice din România. FOTO: Shutterstock

România are din 2022 o procedură oficială pentru avizarea Organizațiilor de Management al Destinației, iar ministerul de resort publică ghiduri, modele de statut și lista OMD-urilor avizate.

Realitatea din teren arată însă viteze diferite. Câteva județe au trecut la execuție și la bugete dedicate, altele abia își clarifică statutul și finanțarea. În paralel, un caz notoriu a ajuns la suspendare și reorganizare.

Cadrul legal și instituțional

Procedura de avizare a OMD-urilor este stabilită prin Ordinul nr. 1293 din 8 august 2022, publicat în Monitorul Oficial nr. 818 din 19 august 2022. Documentul definește pașii de acreditare, documentația necesară și condițiile minime. Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului gestionează avizele, publică lista OMD-urilor avizate, modele de statut și ghidul OMD, iar Strategia națională pentru turism 2023, 2035 ancorează rolul OMD în politica publică de turism.

Istoric recent, repere oficiale

Primul OMD județean avizat a fost în Maramureș, anunțat de minister pe 16 februarie 2023 și confirmat de Consiliul Județean Maramureș. Ministerul a comunicat ulterior și avizarea primei structuri regionale, OMD Bucovina, în mai 2023.

Maramureș, de la start rapid la reorganizare

OMD Maramureș a fost primul avizat la nivel județean. În 2025 activitatea a fost suspendată pentru reorganizare, după verificări ale corpului de control al CJ care au semnalat cheltuieli nejustificate, măsura fiind anunțată public de președintele CJ. Presa locală a relatat concedieri și datorii, cu mențiunea că promovarea județului continuă printr-un birou al CJ până la clarificare.

Pe 16 februarie 2023, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului a emis primul aviz din România pentru înființarea unei Organizații de Management al Destinației la nivel județean, OMD Maramureș. Anunțul oficial a fost făcut printr-un comunicat al ministerului și confirmat de Consiliul Județean Maramureș, care a coordonat demersul.

Membrii fondatori ai organizației sunt: Consiliul Județean Maramureș, Saorsa Turism SRL, Turist Șuior SRL și Asociația Întreprinzătorilor Maramureș. Conform documentului public, organizația urma să includă ulterior noi membri – operatori privați din turism și unități administrativ-teritoriale din județ.

Consiliul Județean a anunțat, în paralel, proiecte complementare de infrastructură turistică, precum:

• realizarea unui aquapark în Baia Sprie,
• dezvoltarea domeniilor schiabile și a zonelor montane,
• reabilitarea traseelor turistice și modernizarea rețelei de promovare.

Ministerul de resort, condus atunci de Constantin-Daniel Cadariu, a salutat inițiativa, afirmând: „România turistică are nevoie de parteneriate reale între administrații și mediul privat. Faptul că Maramureșul este primul județ care înființează un OMD reprezintă un exemplu pentru restul țării.”

Brașov, pași instituționali și buget explicit

OMD Brașov a fost constituit în 13 august 2025, după ce Consiliul Județean aprobase statutul și o cotizație anuală de 500.000 lei. Autoritățile locale au prezentat public pașii administrativi și obiectivele.

Iași, hotărâre de înființare la nivel județean

Consiliul Local Iași a aprobat în 16 iunie 2025 înființarea OMD Județul Iași și statutul asociației, cu documentația și avizele de legalitate atașate.

Mamaia Constanța, documente și surse de finanțare locale

Primăria Constanța a pus în transparență proiectul de hotărâre privind înființarea OMD Mamaia Constanța, cu binderul complet, statutul și contribuțiile. În 2024 Consiliul Local a reglementat o taxă locală pentru finanțarea activităților OMD, destinată creșterii notorietății brandului de destinație.

Mangalia, un OMD local activ pentru litoralul sudic, cu strategie proprie de promovare

La nivelul litoralului românesc, Mangalia a fost printre primele orașe care au înființat un Organizație de Management al Destinației locală cu activitate concretă. Constituită prin Hotărârea Consiliului Local Mangalia din 2023 și avizată de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului în 2024, OMD Mangalia are ca scop principal promovarea unitară a destinațiilor din sudul litoralului: Mangalia, Saturn, Venus, Cap Aurora, Jupiter, Neptun și Olimp.

Structura funcționează ca o asociație de tip public-privat, având ca membri fondatori Primăria Municipiului Mangalia și operatori privați din industria hotelieră locală. Conducerea locală a subliniat că obiectivul organizației este „crearea unei strategii de marketing comune pentru toate stațiunile administrate de Mangalia și atragerea de investiții în turismul de litoral”.

Cu toate acestea, arestarea primarului municipiului Mangalia, Cristian Radu, în toamna anului 2025, a readus în atenție problemele de gestionare a fondurilor din cadrul OMD Mangalia. Procurorii au deschis dosare privind presupuse fapte de corupție și deturnare de fonduri publice, iar o parte dintre anchetele financiare vizează inclusiv sumele colectate din taxele turistice destinate organizației, conform presei locale din Constanța. 

Practici de management al destinației, exemplu Oradea

La Oradea, structura locală de management turistic funcționează prin asociația Visit Oradea, care publică rapoarte anuale de activitate și execuție de proiecte, inclusiv bugete aprobate prin HCL. Deși formatul juridic este distinct de avizarea OMD introdusă în 2022, Oradea oferă un reper de transparență și planificare.

Ce arată comparația între norme și practică

1. Există procedură, ghid, modele de statut și listă de entități avizate, toate publice la ministerul de resort. Problema este execuția neuniformă, de la județe cu bugete și echipe, la structuri încă în stadiu de acte.
2. Unele autorități locale au definit surse clare de finanțare, inclusiv taxe de promovare dedicate OMD. Altele au mers pe cotizații și alocări anuale, cu riscul fluctuațiilor.
3. Cazul Maramureș confirmă că fără control intern și indicatori de performanță, o structură avizată poate ajunge la suspendare și reorganizare.

Ce urmărește industria, conform documentelor oficiale

Strategia națională 2023, 2035 și ghidul OMD cer management integrat al destinației, cercetare de piață, parteneriate public, privat, măsurare a impactului și dezvoltarea de produse turistice. Acestea trebuie reflectate în statut, bugete, rapoarte și indicatori, nu doar în campanii punctuale.

PNRR și jaloane pentru OMD-uri

Operaționalizarea OMD-urilor a fost asumată ca jalon în PNRR, termenul anunțat public pentru definirea modelului de guvernanță fiind sfârșitul lunii septembrie 2022. Declarația îi aparține premierului de atunci, Nicolae Ciucă, consemnată de Adevarul.ro.

În aceeași intervenție, Ciucă a precizat o țintă pentru 31 decembrie 2023, înființarea a 8 OMD-uri care, în doi ani de la operaționalizare, să genereze în județele vizate o creștere cu 20 la sută a numărului de turiști străini raportat la 2019. 

Pe partea de implementare, ministerul de resort a publicat procedura de avizare a OMD-urilor prin Ordinul nr. 1293 din 8 august 2022, în Monitorul Oficial, și menține o pagină dedicată cu lista OMD-urilor avizate, modele de statut și materiale de lucru.

Voci din industrie și din zona decizională

Alin Burcea, președintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) și CEO Paralela 45, declara cu ocazia unei conferințe de presă organizată la începutul lui 2025, următorul aspect legat de OMD-urile României: „Astăzi există numai 18 OMD-uri și, din păcate, nu există OMD București și nici OMD național, care ar trebui să fie în sarcina ministerului. Sunt primării care nu vor să înființeze OMD-uri, pentru a nu vira banii colectați din taxa turistică. Este rușinos ca în Capitală, care colectează milioane de euro anual, să nu existe o astfel de structură. România are nevoie de cel puțin 2.000-3.000 de OMD-uri pentru o promovare eficientă a destinațiilor.”

Burcea propune modificarea legii pentru introducerea unei „zone punitive” care să oblige autoritățile locale să participe la înființarea acestor organizații. Tot el subliniază necesitatea unui buget de promovare de minimum 20 mil. euro anual, comparativ cu 4,4 mil. euro cât are România în prezent, și notează decalajul față de Bulgaria, care, cu 30 mil. euro, atrage peste 13 mil. turiști străini pe an. 

Publicația FunkyTravel.ro a descris în august 2025 lansarea „Ghidului pentru OMD-uri” drept o acțiune de imagine fără bază financiară și legală solidă: „Specialiștii din turism au fost tranșanți: ghidul e o construcție de formă, fără finanțare și fără implicarea reală a mediului privat. Pe scurt, un ghid spre eșec. Din opt OMD-uri regionale promise, România a bifat unul singur.”

Autorul, jurnalistul Adrian Gorpin, a semnalat la acel moment contrastul între specialiștii care cer soluții și politicienii care „fac PR cu hashtag-uri”, concluzionând că turismul românesc „are nevoie de fundație, nu doar de poze de conferință”.

Pe de altă parte, Andrei Plujar, deputat și membru al Comisiei pentru antreprenoriat și turism a subliniat, într-o dezbatere parlamentară în noiembrie 2025, că „OMD-urile trebuie să colaboreze îndeaproape cu autoritățile locale și regionale, pentru ca strategiile de promovare turistică să fie corelate cu direcțiile de dezvoltare ale comunităților. Doar printr-un efort comun putem transforma turismul într-un motor real de dezvoltare economică.” El propune diversificarea finanțării prin fonduri europene, guvernamentale și private, crearea unui fond dedicat turismului sustenabil și un sistem național de date care să măsoare performanța OMD-urilor."