Peisaj dezolant cu un lac din România rămas fără apă. Pe pământul crăpat au rămas scoici

Imagine neobișnuită pe lacul Vârșolț din Sălaj. Apa s-a retras atât de mult, încât porțiuni întinse din fundul lacului au rămas la vedere, iar pe pământul uscat și crăpat au rămas numeroase scoici. Rezerva de apă a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani.

Lacul a secat atât de mult încât scoicile au ieșit la suprafață Foto: Sălajul LLiber/FB

De la 14 milioane la cinci milioane de metri cubi

Cristian Crișan, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Sălaj, spune că scăderea volumului de apă este una importantă.

„Este o scădere semnificativă a cantității de apă din acumularea Vârșolț. Dacă în mod normal avem circa 14 milioane de metri cubi, acum am ajuns la cinci milioane de metri cubi. A fost o perioadă fără precipitații, dar și cu temperaturi ridicate, care produc evaporarea apei. Avem o medie zilnică de evaporație de opt litri pe metru pătrat”, a declarat Cristian Crișan  potrivit Agerpres.

Potrivit acestuia, seceta a dus și la diminuarea severă a aportului de apă în lac, până la secarea celor trei cursuri de apă care alimentează acumularea, respectiv Mortăuța, Crasna și Colițca.

În aceste condiții, autoritățile au decis reducerea temporară a cantității de apă furnizate operatorului regional. Debitul destinat Companiei de Apă Someș a fost redus de la 170 de litri pe secundă la cel mult 145 de litri pe secundă. Diferența este asigurată din aducțiunea de la Tarnița, din județul Cluj.

Vârșolțul, singura acumulare cu probleme privind rezervele

Datele Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa arată cât de severă este seceta hidrologică din această zonă. În bazinul hidrografic Crasna și în bazinele afluenților Someșului Inferior și Someșului Mic, scurgerea reprezenta sub 10% din norma multianuală.

La 12 stații hidrometrice era înregistrat debit zero, fiind semnalate fenomene de „sec” sau „băltire”. La alte 15 stații era înregistrat debitul minim istoric absolut.

De asemenea, la alte 34 de stații, aproximativ o treime din totalul punctelor de monitorizare hidrometrică, fusese atins sau depășit recordul minim de debit pentru data de 5 august.

În cazul principalelor acumulări care constituie surse de apă brută, gradul de umplere era cuprins între 33% și 93%. Vârșolț era însă singura acumulare care prezenta risc din perspectiva rezervelor disponibile. Stocul de apă din lac reprezenta cel mai redus volum înregistrat în ultimii zece ani.

Lacul Vârșolț este una dintre sursele de apă pentru o parte din municipiul Zalău, orașul Șimleu Silvaniei și mai multe localități rurale din județ. În prezent, alimentarea populației nu este afectată, deoarece sistemul regional se bazează în principal pe aducțiunea de la Tarnița.

Marcel Zaharie, directorul sucursalei Sălaj a Companiei de Apă Someș, spune că operatorul folosește încă din primăvară doar cantitatea minimă de apă necesară din lacul Vârșolț.

„Noi încă din aprilie-mai luăm din lacul Vârșolț doar minimul necesar, pentru alimentarea cu apă a unei părți din Zalău, Șimleu Silvaniei și alte câteva localități. Principala sursă de alimentare cu apă este, în prezent, aducțiunea de la Tarnița”, a precizat acesta.

Operatorul nu a dorit să oprească complet alimentarea din Vârșolț, pentru a evita problemele care ar putea apărea în cazul repornirii ulterioare a instalațiilor.

„Menținem furnizarea apei de la Vârșolț la minimul necesar”, a explicat Marcel Zaharie.

Acesta spune că, în cazul în care nivelul lacului va continua să scadă, ar putea fi luată în calcul sistarea furnizării apei din această sursă.

„Dacă apa mai scade mult în lacul Vârșolț, poate se va ajunge și la decizia sistării furnizării de apă din această sursă. În acest caz, vom găsi soluții pentru furnizarea apei doar de la Tarnița”, a declarat directorul sucursalei Sălaj, pentru sursa citată.