Obiceiuri exotice neştiute de Bobotează. Cum sunt „iordănite“ fetele de flăcăi la Dâmboviţa, ritual la care asistă tot satul
0
Slujbe dedicate sărbătorii Botezului Mântuitorului Iisus Hristos au adunat în jurul bisericilor din marile oraşe ale României zeci de mii de credincioşi. În Dâmboviţa are loc pe 6 ianuarie un ritual unic în România, intitulat Sărbătoarea Geavrelelor.
Un obicei unic în ţară, numit „Geavrelele“ îi adună pe sătenii din comuna dâmboviţeană Morteni în centrul localităţii, acolo unde patru cete de flăcăi le „iordănesc“ pe fete, dar şi pe localnici.
Obiceiul se ţine întotdeauna în ziua de Bobotează şi constă în împodobirea unor prăjini lungi de 14 metri cu batiste colorate, cusute manual de fetele nemăritate.
Tradiţia spune că tinerele care sunt iordănite de trei ori, adică aruncate în sus, şi-ar putea găsi alesul anul acesta. „Astăzi vom trece pe la toţi pe care îi cheamă Ion, mâine vom merge cu botezul, fiecare ceată în zona sa. Suntem patru cete: Branişte, Centru, Băjenari şi Margine. La mine e primul an. Tradiţia e din moşi, strămoşi“, a spus Florin Stanciu.
Bătrânii sunt de părere că fetele care cos cât mai multe geavrele vor avea şanse mai mari să se mărite anul acesta. Tradiţia însă nu mai este ţinută cu sfinţenie de domnişoare, iar flăcăii fac steagul doar cu batiste cusute de femeile din sat.
„Cu asta ne mândrim. E singura zonă din ţară în care se ţine această tradiţie“, spune localnicul Ion Dobre.
CLUJ
15.000 de sticle preambalate cu agheasmă
Distribuirea apei sfinţite a avut loc în preajma Catedrala Mitropolitane Ortodoxă din Cluj, cu ajutorul sticlelor preambalate, un model instituit de acum câţiva ani şi care evită ambuteiajele.
Sticlele (foto sus), donate de către o firmă privată, sunt umplute cu o seară înainte cu agheasmă, după care sunt aduse pe platoul din faţa catedralei, pentru slujba din ziua Bobotezei.
Împărţiţi pe două coloane, începând cu platforma din faţa catedralei mitropolitane, oamenii s-au deplasat fiecare pentru a-şi procura câte o sticlă cu Agheasmă Mare.
Rândurile au avut o lungime de aproape 100 de metri, dar ritmul de deplasare a fost unul destul de alert, econimisindu-se timpul de turnare a apei sfinţite în sticle, cum se întâmpla în trecut.
Mitropolia Clujului a pus anul acesta la dispoziţia credincioşilor 15.000 de sticle de aghiasmă mare. „La Cluj nu erau probleme cu busculade sau înghesuială excesivă nici în trecut. Metoda aceasta ajută lucrurile să meargă mai repede, le standardizează într-un fel. Reversul e că unii pot fi tentaţi să ia mai mult decât au nevoie“, punctează preotul Bogdan Ivanov, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei.
BAIA MARE
De ce are agheasma puteri tămăduitoare
Sărbătoarea Bobotezei a adus la Catedrala Ortodoxă Episcopală câteva sute de băimăreni, care au venit să asiste la slujba oficiată de PS Iustin Sigheteanu, episcop vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, alături de un sobor de preoţi. După ce s-a săvârşit Liturghia, ierarhul şi soborul de preoţi au ieşit pe esplanada din faţa bisericii, unde s-a oficiat slujba de sfinţire a apei.
După ce este săvârşită această slujbă de sfinţire a apei, preoţii împart celor prezenţi apă sfinţită, despre care se spune că are acum puteri tămăduitoare. ”Am luat apă sfinţită pentru sănătate, pentru casă, să ne meargă bine. Credem în Dumnezeu şi considerăm că botezul este foarte important. Efectele sunt vizibile doar dacă crezi. Nu cred că e foarte important să treci prin evenimente tragice în viaţă, ca să faci verificări, ci dacă eşti un om credincios, îţi aduce o stare de bine, eşti echilibrat, liniştit şi atunci este foarte clar că are efect”, spune Rodica Podolanu. ”Am luat pentru casă, pentru că aşa este bine”, a sus Gheorge Roman, un alt credincios prezent la slujba de Bobotează.
CONSTANŢA
Arhiepiscopul, în barcă pneumatică de viteză
La slujba de Bobotează de la Constanţa s-au adunat miercuri, 6 ianuarie, peste 7.500 de credincioşi. Enoriaşii au participat la slujba ţinută la la Catedrala Sfinţii Petru şi Pavel, acolo unde s-au sfinţit apele în zi de mare sărbătoare.
Înainte de slujba propriu-zisă, care a fost oficiată de ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisiului, s-au intonat imnurile României şi ale Uniunii Europene.
Apoi, a avut loc Liturghia de sfinţire a apei de către arhiepiscopul Tomisului, împreună cu un sobor de preoţi. Apa sfinţită, care reprezintă pogorârea lui Dumnezeu la apa Iordanului, are o deosebită însemnătate pentru lumea creştină.
Agheasma, potrivit doctrinei ortodoxe, tămăduieşte rănile sufletului şi ale trupului şi cel care o bea, în stare de evlavie, îl primeşte pe Duhul Sfânt în viaţa sa.
La sfârşitul slujbei, ÎPS Teodosie, care a navigat pe apele mării în ambarcaţiuni ale forţelor de ordine (foto sus), a aruncat trei cruci sfinţite în apele mării. Patru tineri au înotat să le recupereze. Norocoşi în anul 2016 au fost Adrian Arhip, un tânăr înotător amator, şi scafandrii militari Ionuţ Pîrlea şi Alexandru Dobrescu. Se spune că persoana care va ajunge primul la o cruce va fi ferit de necazuri tot anul.
La procesiunea religioasă au fost prezenţi 200 de jandarmi care au asigurat ordinea publică, pe uscat, iar pe apă au fost două ambarcaţiuni tip Bombard şi un echipaj format din 10 militari şi 10 scafandri.
BÂRLAD
Enoriaşii s-au bulucit pentru apa sfinţită
Apa sfinţită a fost împărţită abia spre ora prânzului, însă, credincioşii şi-au ocupat locurile în faţa butoaielor cu aghiasmă încă de la primele ore ale zilei pentru a fi primii miruiţi de preoţi. Cele mai aglomerate au fost bisericile din centrul Bârladului.
La bisericile cu mulţi enoriaşi a fost aglomeraţie de nedescris şi oamenii nu au mai avut răbdare să se gândească şi la cele sfinte.
La Biserica “Domneasca” din centrul Bârladului, primii enoriaşi care s-au aşezat la coadă au venit înainte de ora 10.00, chiar dacă ştiau că apa nu va fi sfinţită înainte de ora 11.30. La fel s-a întâmplat şi la biserica "Sf. Ecaterina" (aflată în curtea spitalului).
VÂLCEA
„Au început să ne împingă, ca să ajungă şi ei în faţă“
De teamă că vor rămâne fără agheasmă, credincioşii care au ajuns mai târziu la biserică au început să împingă, pentru a trece de jandarmi. Apa sfinţită în ziua de 6 ianuarie are puteri nebănuite, sunt convinşi cei care au îndurat gerul pentru un bidon cu apă.
„Am venit pe la 9.00, dar văd că sunt unii care au ajuns mai târziu şi au început să ne împingă, ca să ajungă şi ei în faţă. Asta e, ce să facem dacă aşa au fost educaţi!? E foarte bună apa sfinţită astăzi, ne fereşte de boli şi de rele. De la părinţi am învăţat că putem să bem o gură de agheasmă, pe nemâncate, atunci când nu ne putem împărtăşi sau în zile de sărbătoare”, spune tanti Ioana, o bătrână trecută de 70 de ani.
CĂLĂRAŞI
A prins crucea de Bobotează în ultimii 6 ani
Pentru al şaselea an consecutiv, crucea aruncată în apă de Preasfinţitul Vincenţiu a fost adusă la mal de un sportiv de marcă al Călăraşiului. Este vorba despre Ştefan Boscornea (foto jos), de 32 de ani. Apa îngheţată nu l-a împiedicat pe tânăr să se arunce din nou în Borcea, la fel ca anii trecuţi. El a spus că este bucuros că a reuşit şi în 2016 să aducă la mal crucea aruncă de preoţi.
TURNU-SEVERIN
Doi scafandrii s-au aruncat în apă după cruce
Câteva sute de oameni s-au adunat azi şi în Portul din Drobeta Turnu Severin ca să la parte la slujba de sfinţire a apelor, ţinută de PS Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei. Acesta a binecuvântat mulţimea şi a sfinţit apoi apa din butoaiele pregătite din timp. Părintele a coborât apoi pe malul Dunării unde a aruncat în apă Crucea Bobotezei. Doi scafandri de la ISU “Drobeta” s-au aruncat după ea în apele reci ale Dunării.
VRANCEA
Obiecte bisericeşti "modelate" în gheaţă
Pentru credincioşii din comuna vrânceană Năruja sărbătoarea de astăzi a fost un prilej de mare bucurie, deoarece oamenii au putut admira tradiţionalele cruci de gheaţă de la cele două biserici.
La Năruja, confecţionarea de cruci de gheaţă pentru ziua de Bobotează este o tradiţie veche şi păstrată cu sfinţenie.
Anul acesta însă meşterii s-au întrecut pe ei şi au modelat din gheaţă sfeşnice, masă şi chiar o biserică în miniatură, astfel încât enoriaşii au avut o surpriză frumoasă la slujba de Bobotează.
La biserica din satul Podul Nărujei, cu hramul Sf.Împăraţi Constantin şi Elena, enoriaşi pricepuţi au confecţionat adevărate opere de artă.
BISTRIŢA
Ce dorinţă „inedită” şi-a pus un tânăr care a recuperat o cruce
Aruncarea şi recuperarea crucii din apă în ziua de Bobotează se întâlneşte în întreaga Transilvanie. În Bistriţa-Năsăud, localităţile unde se mai practică acest obicei pot fi numărate pe degete.
Unde totuşi se mai păstrează acest obicei, localnicii se adună în număr mare pentru a-i admira pe curajoşii care se încumetă să se arunce în apa ce se apropie de 0 grade pentru a recupera crucea sfinţită din lemn.
În Bistriţa-Năsăud, acest obicei mai poate fi întâlnit pe Valea Bârgăului, traversată de râul Bistriţa. Miercuri, în Susenii Bârgăului, localnicii s-au adunat în număr mare pe podul care traversează râul Bistriţa, pentru a-i privi pe cei patru curajoşi care încercau să se obişnuiască cu temperatura apei.
Unul dintre curajoşi a petrecut mai bine de jumătate de oră în apă, aşteptând ca preotul să termine slujba de sfinţire a apei şi să arunce de pe pod crucea. Deşi apa nu era mare, prinderea crucii a fost o adevărată provocare, toţi cei patru „concurenţi” ieşind din râu cu hainele leoarcă.
DOLJ
De bobotează, caii sunt botezaţi la Băileşti
Zeci de cai au fost botezaţi miercuri, 6 ianuarie, de Bobotează, la Băileşti. Localnicii sunt convinşi că astfel vor fi ferite de boli şi vor avea şi o putere mai mare de muncă.
„Eu în fiecare an vin să îmi botez calul. La noi în Băileşti această tradiţie este mai veche de 100 de ani, iar noi o respectăm cu sfinţenie. Cum noi suntem botezaţi cu apă sfinţită, aşa sunt botezaţi şi caii să fie sănătoşi. Eu nu am avut deloc probleme cu el şi este sănătos tun. Sper ca anul acesta să primim şi premiul de cel mai frumos exemplar“, a povestit Marin Nicolae.
VASLUI
”Sfânta” îmbulzeală de Bobotează
Ca de obicei, cele mai aglomerate biserici au fost cele din centrul oraşului, unde oamenii s-au aşezat la rând încă de la primele ore ale dimineţii. La majoritatea lăcaşelor de cult, apa a fost sfinţită în butoaie mari, la finalul slujbei fiind împărţită credincioşilor în recipientele cu care aceştia au venit de acasă.
Singura biserică din Vaslui unde Agheasma Mare se împarte la sticla pregătită de preoţi dinaintea slujbei este Biserica ”Sfântul Ioan Botezătorul”, lăcaşul de cult ctitorit de Ştefan cel Mare la Vaslui.
GORJ
A prins crucea de şapte ori: „Am noroc şi nu mă îmbolnăvesc“
După ce preoţii satului au sfinţit apa chiar lângă râul cântat în multe melodii ale Mariei Lătăreţi, părintele Dumnitru Niţă a aruncat crucea în apa îngheţată.
Doi tineri s-au aruncat hotărâţi în râu ca s-o prindă, iar lupta pentru cruce a fost crâncenă. Marius Ciungu a fost luat de gât de adversarul său pentru a-l împiedica să nu ajungă la cruce. Până loa urmă, tânărul de 29 de ani a reuşit să prindă crucea, la fel ca în ultimii ani.
GALAŢI
Crucea, adusă la mal de un profesor de sport
Boboteaza a fost sărbătorită şi la Galaţi. Apele Dunării au fost sfinţite în prezenta a aproape 3.000 de gălăţeni veniţi la slujba oficiată de Arhiepiscopul Dunării de Jos, Casian Crăciun.
Momentul cel mai aşteptat a fost cel al recuperării crucii aruncate în Dunăre. 11 bărbaţi au păstrat tradiţia şi în acest an iar câştigător a fost un profesor de sport, care a sărit pentru prima dată.
OLT
Botezul cailor, concursul care aprinde orgolii
Crescătorii de cai din judeţul Olt, dar şi din judeţele vecine, au aşteptat un an să arate tuturor ce au în grajd, venind cu sutele de Bobotează la Slătioara.
Competiţia, intitulată Botezul Cailor, se desfăşoară de 20 de ani neîntrerupt în localitatea olteană. Participanţii şi privitorii au asistat de dimineaţă la slujba religioasă, iar ulterior s-au încins la concurs. Obiceiul este că preoţii să treacă apoi să sfinţească cabalinele înainte de intrarea acestora în concurs. Au fost două secţiuni ale competiţiei, „cei mai frumoşi“ şi „cei mai puternici“, unde au fost înscrişi peste 30 de cai. Pe unii, mai de soi, proprietarii au mizat pentru ambele categorii.
SUCEAVA
ÎPS Pimen a oficiat slujba de sfinţire a apei
De dimineaţă, pe un ger pătrunzător, credincioşii au pornit spre Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” de la Suceava, pentru a lua parte la slujba de Botezul Domnului. Localnici sau veniţi din satele din împrejurimi sau din alte judeţe, unii au intrat în biserică, luând parte şi la Sfânta Liturghie, alţii au rămas în curte – mai puţini ca anul trecut din cauza gerului, în jurul meselor pe care şi-au pus recipientele în care au luat, mai apoi, Agheasmă Mare.
IAŞI
12.000 de litri de apă sfinţită
Reprezentanţii acesteia au pregătit 12 butoaie a câte 1.000 de litri cu apă pentru credincioşii care vor să păstreze agheasmă peste an. Preoţii ieşeni au precizat că, în cazul în care Agheasma Mare din cele 12 butoaie se va termina, în cursul zilei se va mai fi sfinţi o altă cantitate de apă, astfel încât agheasma să ajungă la toată lumea.
Mitropolia a pregătit pentru Bobotează şi 5.000 de sticle de 0.5 l goale, care au fost împărţite credincioşilor care nu au venit cu sticle de acasă. Numărul credincioşilor a crescut odată ce soborul preoţesc a ieşit din catedrală să sfinţească apa din butoaie, dar nu a depăşit o mie. Crucea de Bobotează de la Iaşi a fost împodobită cu cetină de brad şi flori.
BRĂILA
Şase tineri s-au aruncat în apa rece, după cruce
Primăria a pregătit 12.500 de kg de apă pe care Înalt Prea Sfinţitul dr. Casian Crăciun, arhiepiscopul Dunării de Jos a sfinţit-o. Slujba de sfinţire a Agheazmei Mari a avut loc pe Esplanadă, unde şase butoaie mari din lemn au fost umplute cu apă şi împodobite cu crenguţe de brad. Înainte de a ajunge acolo, soborul de preoţi în frunte cu ÎPS dr. Casian Crăciun a oficiat slujba de Bobotează la Catedrala Naşterii Domnului din Bariera Călăraşilor.
După sfinţirea apei, cei prezenţi s-au aşezat la coadă pentru a lua agheazmă. Ca de obicei, însă, au fost şi persoane care au venit pe faleză doar pentru a asista la tradiţionala recuperare a crucii din apele Dunării. Anul acesta, şapte brăileni s-au înscris în cursă însă numai şase au sărit în apă, unul fiind respins de medicii care i-au examinaţi pe toţi concurenţii.
BUZĂU
Slujba are şi rolul de a linişti apele furioase care în 2005 au rupt podul de la Mărăcineni
Peste o mie de persoane au participat la procesiunea de Bobotează organizată pe malul râului Buzău, singura apă curgătoare sfântă din ţară. Trei tineri s-au încumetat să intre în apele reci, după crucea aruncată de preot. A devenit deja tradiţie ca procesiunea să aibă loc lângă podul de la Mărăcineni, care a fost rupt în urmă cu peste un deceniu de o viitură puternică. De aceea, slujba religioasă are şi rolul de a potoli apele furioase.
În credinţa populară se spune că atunci când preotul aruncă crucea în apă e bine să o prinzi iar răsplata va veni neîntârziat de la Dumnezeu, care te va ocroti şi îţi va veghea zilele. În buna tradiţie, şi la râul Buzău a fost bătaie pe cruce.
SIBIU
Aproximativ 3.000 de sibieni au luat parte, miercuri, la tradiţionala sfinţire apei mari, eveniment desfăşurat în Piaţa Mare din centrul oraşului. Slujba a fost oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu IPS Laurenţiu Steza, Mitropolitul Ardealului.
La final, la fel ca şi în anii trecuţi, sibienii s-au înghesuit să ia agheasma, în condiţiile în care Mitropolitul Ardealului îi rugase să nu facă acest lucru şi dăduse asigurări că este suficientă apă sfinţită pentru toată lumea. Mitropolia Ardealului a prergătit, în acest an, 12.000 de litri de apă sfinţită.
Se încarcă comentariile...
