O întrebare de câteva secunde ne poate economisi sute de lei. De ce ne este teamă să o punem

O programare la salon care ar fi trebuit să coste 250 de lei ajunge la 650 de lei, după ce clienta acceptă un tratament suplimentar fără să întrebe prețul. Este un exemplu ipotetic, dar ilustrează o situație familiară: preferăm uneori să cheltuim mai mult decât să riscăm câteva secunde de stânjeneală. Cercetări recente arată că teama de a părea nepricepuți și diferențele de statut pe care le percepem în relația cu ceilalți ne pot împiedica să cerem ajutor. De la contracte bancare la negocieri salariale, cât ne poate costa această reticență?

Teama de a cere explicații poate duce la cheltuieli neprevăzute. Foto: Pixabay

De ce ne este rușine să punem întrebări

Un studiu publicat recent în revista Frontiers in Psychology a analizat modul în care percepția asupra ierarhiilor sociale influențează disponibilitatea consumatorilor de a solicita ajutor. Cercetătorii au realizat trei experimente, folosind situații precum utilizarea aparatelor de fitness, regulile de etichetă la masă și comandarea vinului într-un restaurant.

Rezultatele arată că persoanele care acordă o importanță mai mare diferențelor de statut sunt mai reticente să ceară explicații, în parte din cauza stânjenelii anticipate. Încrederea în sine poate diminua această reacție.

„Întâlnesc oameni care conduc echipe, iau decizii importante, poartă responsabilități mari și care, în fața unui specialist, nu îndrăznesc să spună «Nu am înțeles». În spatele acestei ezitări se află adesea o teamă pe care o purtăm cu noi de multă vreme: aceea că, dacă ceilalți ne vor vedea neștiința, ne vor privi cu mai puțin respect”, explică Gabriela Marc, psiholog clinician principal și lector universitar asociat la Facultatea de Psihologie și Științele Educației pentru „Adevărul”.

Nu există date care să arate exact câți oameni evită să pună întrebări de teamă să nu fie judecați. O analiză publicată în decembrie 2025 în Journal of Consumer Psychology, care a reunit rezultatele mai multor cercetări la care au participat peste 64.000 de persoane, arată că oamenii sunt mai predispuși să evite să ceară ajutor atunci când situația li se pare stânjenitoare, dar consecințele faptului că nu întreabă nu par, pe moment, foarte grave.

De la o întrebare evitată la sute de lei cheltuiți în plus

Gabriela Marc explică faptul că teama de a cere lămuriri ne poate costa bani în situații obișnuite, fără să ne dăm seama de consecințe. De exemplu, un client poate semna un contract de credit fără să înțeleagă pe deplin dobânda variabilă sau comisioanele, iar ulterior poate descoperi costuri pe care nu le anticipase. La negocierea salariului, o persoană poate accepta prima ofertă de teamă să nu pară lacomă sau nerecunoscătoare, fără să întrebe dacă există posibilitatea unei remunerații mai mari.

Specialista oferă și un exemplu ipotetic, dintr-un salon de înfrumusețare. O femeie care se programează pentru un serviciu de 250 de lei acceptă un tratament suplimentar, fără să întrebe cât costă, de teamă să nu pară zgârcită sau să deranjeze. La final, ajunge să plătească 650 de lei, cu 400 de lei mai mult decât își propusese: „Și atunci apare o întrebare care merită să ne pună pe gânduri: cum ajungem să suportăm mai ușor pierderea a 400 de lei decât câteva secunde în care cineva ar putea fi nemulțumit de noi?”

Potrivit specialistei, teama de a deranja sau de a pierde aprobarea celuilalt poate cântări mai mult decât interesul financiar imediat. Evitarea întrebării reduce temporar disconfortul, dar nu rezolvă problema.

De ce ne este teamă să recunoaștem că nu știm

Teama de a cere explicații nu îi afectează doar pe cei cu un nivel redus de educație sau cu venituri mici. Chiar și persoanele cu experiență profesională pot ezita să pună întrebări atunci când se află într-un domeniu pe care nu îl cunosc sau discută cu cineva pe care îl consideră o autoritate.

„Dorința de a părea competenți poate avea rădăcini adânci. Dacă am crescut într-un mediu în care eram apreciați mai ales când aveam răspunsurile corecte, când ne descurcam singuri și nu greșeam, ajungem uneori să confundăm neștiința cu lipsa valorii personale”, explică Gabriela Marc.

În România, spune specialista, felul în care am fost învățați să ne raportăm la profesori, medici sau alte persoane cu autoritate poate influența disponibilitatea de a cere lămuriri. Cei care au crescut auzind frecvent expresii precum „Nu contrazice” sau „Ar trebui să știi deja” pot ajunge să evite să pună întrebări și la maturitate, de teamă să nu fie judecați. Psihologul subliniază însă că nu este o experiență comună tuturor românilor și că acest comportament nu poate fi explicat printr-o singură cauză.

Fenomenul a fost analizat și de cercetători de la Universitatea Stanford. Un studiu publicat în Journal of Experimental Social Psychology arată că persoanele cărora li s-ar putea cere ajutorul tind să subestimeze cât de stânjenitor poate fi pentru ceilalți să îl solicite. Astfel, teama de a pune o întrebare poate fi mult mai mare decât își imaginează interlocutorul.

Cum putem evita deciziile care ne costă bani

Înainte de a accepta o ofertă sau de a semna un contract, este important să avem toate informațiile necesare pentru a lua o decizie. Totuși, pentru persoanele care se tem să nu fie judecate, chiar și o întrebare despre preț sau despre condițiile unui serviciu poate fi dificil de formulat.

Gabriela Marc recomandă ca, înaintea unei întâlniri importante, să ne notăm lucrurile pe care vrem să le aflăm. Pregătirea poate fi utilă mai ales atunci când emoțiile sau presiunea interlocutorului ne fac să uităm ce intenționam să întrebăm.

„Întrebările pot fi foarte simple: «Cât voi plăti în total?», «Ce include acest preț?», «Ce alternative am?», «Îmi puteți explica încă o dată?»”, lămurește aceasta.

Specialista atrage atenția și asupra deciziilor luate pe moment, din dorința de a nu dezamăgi persoana din fața noastră. Putem cere timp de gândire sau putem refuza un serviciu fără să fim obligați să oferim explicații suplimentare.

Pentru cei care au dificultăți în a spune „nu”, schimbarea poate începe cu gesturi mici: să ceară lămuriri, să își exprime preferințele sau să refuze o ofertă pe care nu și-o doresc. Repetate, asemenea experiențe îi pot ajuta să gestioneze mai bine disconfortul unei conversații.

„Uneori, o întrebare nerostită ne costă bani. Alteori, ne costă ceva mai greu de recuperat: încrederea că avem dreptul să ocupăm loc în propria viață”, conchide Gabriela Marc.