Ministerul Mediului organizează dezbatere publică privind declararea Pădurii Băneasa arie naturală protejată
0Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a anunțat organizarea unei dezbateri publice pe tema inițiativei de declarare a Pădurii Băneasa ca arie naturală protejată. Evenimentul va avea loc vineri, 5 septembrie 2025, între orele 14:00 - 16:00, la sediul instituției din Bulevardul Libertății nr. 12, București.

Întâlnirea este structurată în două secțiuni: în prima parte vor participa reprezentanți ai autorităților publice, instituțiilor responsabile, societății civile și comunităților locale, iar în partea a doua vor fi prezentate întrebările și propunerile celor înscriși.
Cei interesați se pot înscrie până pe 5 septembrie, ora 10:00, prin completarea formularului pus la dispoziție de minister. Accesul la dezbatere se va face în ordinea înscrierilor și în limita locurilor disponibile, iar participanții care aleg varianta online vor primi linkul de conectare.
Scrisoarea deschisă a Federației Greenfield Băneasa
Anunțul dezbaterii vine la câteva zile după ce Federația Greenfield Băneasa, organizație care reprezintă peste 6.000 de membri, a transmis o scrisoare deschisă ministrei Mediului, Diana Buzoianu. Documentul, semnat de președintele federației, Cătălin Diaconescu, solicită explicit „realizarea unui proiect de încadrare a Pădurii Băneasa ca arie naturală protejată de nivel național, de către Ministerul Mediului, precum și o dezbatere publică extinsă în care și comunitățile învecinate acesteia să fie implicate”. Federația subliniază că „Este esențial ca pădurea Băneasa să fie gestionată și întreținută corespunzător, iar locuitorii comunității să aibă acces liber și sigur către orașul din care fac parte, deoarece aceasta nu este doar un spațiu natural, ci și o cale vitală pentru viața cotidiană a tuturor bucureștenilor. Pădurea Băneasa reprezintă un patrimoniu natural valoros și este momentul ca deciziile privind viitorul său să fie luate responsabil, transparent și cu implicarea directă a tuturor celor afectați”.
Organizația invocă și situații concrete, precum furtuna din iulie 2025, care a blocat pentru opt ore singura cale de acces din cartierul Greenfield. „A fost sesizat de către ISU București că accesul pentru situații de urgență este absolut necesar să fie realizat prin intermediul drumurilor forestiere existente”, se arată în document.
Reprezentanții federației consideră că Romsilva ar fi cea mai potrivită instituție pentru a administra eficient pădurea, dacă ar beneficia de un cadru legislativ bine definit. Totodată, locuitorii din zonă subliniază că au avut un rol activ în protejarea și întreținerea pădurii: „Cetățeni, care au fost dintotdeauna cei care au protejat, curățat și iubit Pădurea Băneasa și care o fac și în continuare în mod voluntar, în beneficiul tuturor bucureștenilor”.
Locuitorii din Greenfield, prinși între pădure și oraș
Cartierul Greenfield, situat în apropierea Pădurii Băneasa, numără peste 6.000 de locuitori. De mai mulți ani, aceștia reclamă că sunt „captivi” între pădure și lipsa unor căi de acces directe către oraș. În prezent, singura rută auto este un drum îngust, cu o bandă pe sens, care a generat frecvent blocaje și proteste.
În acest context, dezbaterea anunțată de Ministerul Mediului devine un test al dialogului dintre autorități, ONG-uri, administrația forestieră și comunitățile direct afectate. Rezultatul ar putea defini nu doar viitorul regim de protecție al Pădurii Băneasa, ci și relația dintre cetățeni și instituțiile responsabile cu gestionarea acesteia.
Sentința Tribunalului București
Amintim că, pe 13 august 2025, Tribunalul București a respins cererea formulată de Eco-Civica și Agent Green privind suspendarea contractului de peaj aferent utilizării, în regim privat, a drumului forestier Padina, o alternativă pentru ieșirea din cartier a locuitorilor.
ONG-urile au fost obligate la plata cheltuielilor de judecată în valoare de 7.000 lei.
„Această hotărâre confirmă că avem un contract perfect legal, în acord cu Codul Silvic și legislația aplicabilă. Nu vorbim, așadar, de invenții sau manipulări, așa cum am fost acuzați de cele două ONG-uri și chiar de un fost ministru, ci de o decizie judecătorească definitivă în favoarea Federației. Pentru corecta informare și pentru a evita speculațiile, decizia privind oportunitatea deschiderii drumului forestier aparține exclusiv Federației Greenfield Băneasa, în calitate de beneficiar, conform contractului legal semnat cu Romsilva”, a explicat președintele Federației Cătălin Diaconescu.
Drumul forestier poate fi folosit exclusiv de către membrii Federației, cu respectarea următoarelor reguli:
1. Accesul auto este permis doar pentru vehicule cu masa totală maximă de 3,5 tone.
2. Viteza maximă admisă este 30 km/h, pentru protejarea faunei și respectarea liniștii forestiere.
3. Staționarea vehiculelor pe drum sau în afara amprizei acestuia este strict interzisă. Drumurile trebuie să rămână libere pentru utilajele silvice și mașinile de intervenție.
4. Este interzisă aruncarea mucurilor de țigară sau a altor materiale inflamabile. Respectarea normelor de prevenire a incendiilor este esențială.
5. Este interzis claxonul sau orice altă formă de poluare fonică în fondul forestier.
6. Tranzitul se face exclusiv în sens unic: Consolight → Padina, ca soluție temporară de ieșire din cartier.
7. În weekend, drumul este dedicat pietonilor și bicicliștilor. Accesul auto este permis doar de luni până vineri.
Nerespectarea acestor reguli atrage sancțiuni, inclusiv eliminarea numărului auto din baza de date a barierei și pierderea dreptului de acces pe acest drum.
Beneficiile utilizării drumului Consolight – Padina
„Acest contract de peaj nu este un moft, ci o necesitate vitală pentru locuitorii Greenfield. Folosirea drumului Consolight – Padina, comparativ cu Aleea Teișani, reduce impactul asupra mediului și timpul de tranzit:
• Timp de tranzit de până la 10 ori mai mic;
• Consum de carburant de 4 ori mai redus;
• Emisii de noxe de 7 ori mai scăzute;
• Emisii de particule PM10 reduse de 8 ori.
Așteptăm, desigur, soluția finală privind redeschiderea drumului Vadul Moldovei, însă până atunci, dreptul nostru la o viață normală nu poate fi îngrădit”, conchide Diaconescu.