Frigul, pericol letal pentru cardiaci. Medic: „Sunt tot mai frecvente cazurile apărute la bărbaţi tineri, aparent sănătoşi”

Riscul de infarct miocardic creşte cu 2% la fiecare scădere de un grad Celsius sub temperatura de îngheț, avertizează medicul Tudor Ciuhodaru, care indică și semnele ce pot să apară și pe care nu trebuie să le ignorăm.

Expunerea prelungită la frig poate cauza probleme grave FOTO: AP Photo

„Valul de aer polar crește riscul de infarct cu peste 30%”, avertizează medicul urgentist Tudor Ciuhodaru, într-o postare recentă pe contul său de pe o rețea de socializare. Temperaturile negative, suportate fără consecințe grave de persoanele cu o sănătate foarte bună, pot fi în schimb „de infarct” pentru cei mai sensibili. Pentru a preveni producerea de evenimente nedorite, medicul indică și semnele care pot anunța un pericol major.

„Riscul de infarct miocardic creşte cu 2% la fiecare scădere de 1 grad Celsius a temperaturii exterioare sub temperatura de îngheț”, notează medicul, explicând că asocierea asocierea vântului şi a umezelii reprezintă un risc suplimentar, temperatura resimțită de organism în aceste condiții fiind mai mică decât cea pe care o indică termometrele.

Dimineața și seara, când temperaturile scad, sunt perioadele cu cel mai mare risc.

„Sunt tot mai frecvente cazurile apărute la bărbaţi tineri, aparent sănătoşi”, scrie medicul, completând cu informația că vârsta la care apare infarctul miocardic este în scădere. Riscurile sunt și mai mari în cazul persoanelor sedentare, persoanelor supraponderale și al fumătorilor.

„Nu neglijați durerea precordială clasică”

Înainte de producerea unui infarct miocardic organismul dă câteva semne pe care nu trebuie să le ignorăm, ne recomandă medicul.

Unul dintre acestea este durerea precordială „clasică”, acea „durere toracică anterioară intensă, cu caracter de constricţie, presiune, arsură, greutate, strângere sau sfredelire ce iradiază în umărul şi braţul stâng şi care durează mai mult de câteva minute”, indică dr. Ciuhodaru.

Alte trei tipuri de simptome nespecifice (pot fi întâlnite și în cazul altor boli) trebuie de asemenea luate în serios și, eventual, investigate.

Este vorba de simptomele D.O.R.:

„a) 𝐃igestive: greţuri, vărsături, dureri abdominale, arsuri epigastrice- considerate adesea consecinţa unor excese alimentare sau afecţiuni digestive.

b) 𝐎steoarticulare: dureri sau doar discomfort la nivelul braţelelor, umerilor, gâtului sau spatelui puse adesea pe seama efortului fizic sau afecţiunilor osteoarticulare.

c) 𝐑espiratorii: senzaţia de lipsă de aer, de sufocare sau leşin, respiraţie sacadată, palpitaţii, ameţeli, oboseală sau transpiraţie abundentă apărute din senin sau necorelate cu gradul de efort”.

Pentru a preîntâmpina stresul termic este de ajuns să urmăm sfaturi simple: să ne îmbrăcăm gros, cu haine impermeabile, protejându-ne și fața și mâinile; să consumăm lichide calde; să evităm deplasările nejustificate și drumurile nocturne și matinale, când este cel mai frig. Dacă suntem obligați să facem totuși asta, ideal este să petrecem câteva minute de repus în spații încălzite (de exemplu magazine, instituții etc.).

Laa apariția semnelor îngrijorătoare trebuie să apelăm mediul, pentru că automedicația este de evitat, terapia după ureche în infarct, avertizează dr. Ciuhodaru, putând fi letală.

Cum afectează frigul organismul

Expunerea la frig are efecte nu doar asupra pacienților cu boli de inimă, ci afectează chiar și un organism sănătos, dacă perioada petrecută în ger este mare.

Iată și cum acționează temperaturile scăzute asupra organismului. În cazul în care ne confruntăm cu temperaturi scăzute, organismul încearcă să se adapteze și să păstreze căldura prin vasoconstricție. Metabolismul crește pentru a produce căldură și apare frisonul (tremuratul), pentru a genera căldură musculară. Astfel de reacții de adaptare sunt însă eficiente pe termen scurt, expunerea prelungită la frig producând probleme. Efectele se instalează și mai rapid în cazul organismelor slăbite de boală, de vârstă, de medicație etc..

Expunerea prelungită la frig poate determina hipotermie, adică scăderea temperaturii sub 35 grade Celsius, care poate fi chiar fatală. În caz de hipotermie apar semne precum: slăbiciune, confuzie, pierderea coordonării, somnolență. Fără o intervenție rapidă hipotermia poate fi fatală.

Alte riscuri ale expunerii prelungite la temperaturi sub cele de îngheț pot fi: îngroșarea sângelui și creșterea riscului formării de cheaguri; scăderea imunității și risc mai mare de infecții respiratorii; iritarea căilor respiratorii, cu agravarea astmului (pacienții astmatici resimt acut frigul), risc de degerături etc..

Prin îngustarea vaselor de sânge determinată de expunerea la frig se produce creșterea tensiunii arteriale, de aici și creșterea riscului de atac de cord și accident vascular cerebral (AVC).

O altă categorie foarte sensibilă la expunerea la temperaturi foarte joase o reprezintă pacienți diabetici. În cazul acestora circulația periferică este și așa compromisă, iar frigul accentuează problemele. Este foarte mare, în cazul lor, riscul de degerături.

Expunerea la frigul sever influențează de asemenea și metabolismul cerebral, crescând riscul de AVC. Apar reacții precum somnolența, confuzia, probleme de orientare.

Copiii mici, cu vârste până în 5 ani, sunt și mai vulnerabili decât adulții. Suprafața corporală raportată la volum este mai mare, astfel că ei pierd căldura mai repede. Sugarii sunt deosebit de expuși, neavând complet dezvoltate mecanismele de termoreglare. Semnele de afectare pot fi: somnolență neobișnuită, răcire a corpului, iritabilitate. Dacă observăm astfel de semne trebuie să căutăm rapid un mediu mai cald și să apelăm la medic dacă acestea persistă.