Guvernul taie din construcții. Estimările specialiștilor: contracte suspendate, bani pierduți, falimente în lanț
0Din lipsă de bani, Guvernul anunță suspendarea unor contracte deja semnate, inclusiv din PNRR. Constructorii avertizează că măsura va produce efecte catastrofale și că România își sabotează singură unul dintre motoarele PIB.
Decizia vine într-un moment critic pentru un sector care contribuie direct cu 6–7% la PIB și susține sute de mii de locuri de muncă. România a pierdut deja 7 miliarde de euro din PNRR, iar alte programe importante, de la schema ConstructPlus, prin care producătorii de materiale ar fi trebuit să primească 149 de milioane de euro, până la programul „Femeia Antreprenor 2024”, au fost oprite, potrivit Termene.ro.
Impredictibilitatea dezechilibrează economia
„Măsura este absolut șocantă, chiar dacă anterior s-a discutat în societate și în media despre acest lucru. Pot să spun că cea mai gravă problemă a mediului privat, dincolo de chestiunile legate de criza de forță de muncă, de costuri, de încasarea facturilor, o constituie de departe IMPREDICTIBILITATEA. Impredictibilitatea indusă prin modificări legislative repetate (mai ales a Codului Fiscal) dezechilibrează mediul de afaceri și economia, în general”, declară, pentru Adevărul, Adriana Iftime, director general la Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii (FPSC).
În mod normal, orice lucrare întreruptă mai mult de o lună trebuie conservată, mai spune ea. „Lucrările de conservare înseamnă costuri, iar reluarea lucrărilor înseamnă tot costuri. Mai mult decât atât, sunt lucrări care nu pot fi conservate, prin urmare vor fi catalogate de la început pierderi. Exemplu: dacă un drum în execuție se află în faza de „turnare strat de balast”, în această situație nu se pot face lucrări de conservare, iar din cauza circulației, a ploilor, a zăpezilor etc., lucrarea va fi compromisă și va trebui reluată în totalitate. Sigur că ne întrebăm și noi: dacă statul nu are bani pentru execuție, va avea bani pentru lucrări de conservare, refacere ș.a.m.d.?”, continua aceasta.
În ceea ce privește forța de muncă, lucrurile sunt mai complicate. În ultimul deceniu, criza de forță de muncă a fost problema cea mai dificilă a firmelor românești din construcții. „În ultimii ani, deficitul de forță de muncă a început să fie acoperit într-o oarecare măsură de importul din Asia. Importul de forță de muncă implică timp (uneori până la 9 luni) și costuri. O măsură ca cea despre care vorbim va acționa în sensul întreruperii procesului de aducere a forței de muncă în țară. Firmele membre ne informează că au început să apară cereri de angajări. Asta confirmă că firme mai mici au început să se închidă, dar fenomenul este la început. Alte așteptări referitoare la forța de muncă? Muncă „la negru și gri”, șomaj, emigrări, cu atât mai mult cu cât Europa discută foarte mult despre reconstrucția Ucrainei”, estimează Adriana Iftime.
Ea crede că și PNRR va înregistra multe nerealizări, poate mai puțin procentual decât alte programe, dar spune că vor fi, cu siguranță.
Lipsa de dialog real între Guvern și patronatele din construcții agravează situația
În opinia sa, lipsa de dialog și lipsa de înțelegere a fenomenului economic declanșat sunt foarte grave și nu rezolvă situația. „Am propus Guvernului o serie de măsuri rezonabile la care să participe și statul, și firmele. Atașez scris. 2636/31.07.2024 adresată Ministerului Finanțelor, Ministerului Dezvoltării, Ministerului Transporturilor, Președintelui Senatului României, Președintelui Camerei Deputaților. Nu am primit până acum niciun răspuns”, continua directorul general FPSC.
Mai precis, FPSC a transmis Parlamentului o scrisoare oficială în care avertizează că noile măsuri fiscale și bugetare pot arunca sectorul în insolvențe și falimente în lanț. „Probabilitatea unei recesiuni economice va deveni o certitudine dacă sectorul construcțiilor nu va fi tratat cu atenție”, a declarat Cristian Erbașu, președintele FPSC.
Datele INS confirmă rolul critic al industriei: în primul trimestru din 2025, PIB-ul României a crescut cu doar 0,3%, susținut exclusiv de un avans de 9,9% în construcții. FPSC atrage atenția că România riscă să rateze obiectivele asumate pentru acest an, respectiv o pondere de 7,7% a construcțiilor în PIB și o contribuție de 3,7% la creștere.
Organizația propune zece măsuri urgente pentru evitarea colapsului, de la prioritizarea proiectelor și plata lucrărilor deja executate până la reducerea garanțiilor și crearea unui fond de creditare garantat de stat, cu dobândă subvenționată. „Suntem preocupați să găsim soluții pentru a salva de la insolvență sau faliment firmele care sunt astăzi contributoare la buget și care au angajată forță de muncă”, subliniază Erbașu.
Adriana Iftime mărturisește că nu cunoaște vreo țară în care impredictibilitatea să concureze cu cea din România. „Știu că recent Franța a trebuit să ia măsuri de reducere a deficitului bugetar și s-au luat două tipuri de măsuri: reducerea cheltuielilor bugetare pe de o parte și măsuri de creștere economică pe de altă parte, adică direcționarea bugetului spre investiții care aduc la rândul lor bani în buget”, adaugă ea.
Conform spuselor sale, Guvernul nu mai poate evita falimentele și regresul economic. „Dar dacă ar exista dialog, în afara celor prezentate în scrisoarea FPSC s-ar mai găsi și alte căi de a redresa mersul lucrurilor. Activitatea de producție nu este un robinet care se închide și se deschide la nevoie, ci reprezintă un complex de factori ce include finanțare, utilaje, dar mai ales OAMENI care trebuie să-și hrănească familiile, care trebuie să plătească facturi din ce în ce mai mari, să-și susțină copiii la școli, să se trateze de boli etc”, completează Adriana Iftime.
La rândul său, Alexandru Samoilă, managing director al Vitalis Consulting explică, pentru Adevărul, cum: „Suspendarea unor proiecte de investiții are inevitabil un impact negativ asupra pieței de construcții, mai ales atunci când decizia este aplicată pe neașteptate. Totuși, măsura Guvernului vizează doar proiectele fără ordin de începere și pe cele cu un stadiu fizic sub 30%. În condițiile în care toate lucrările finanțate prin PNRR trebuie finalizate până la 31 august 2026, concentrarea resurselor pe proiectele deja avansate devine esențială pentru respectarea termenului”.
Numărul foarte mare de proiecte incluse în PNRR depășea oricum capacitatea de livrare a companiilor din piață, adaugă Alexandru Samoilă. „Prin urmare, decizia de suspendare poate fi văzută și ca o încercare de a evita situațiile în care proiectele neterminate și-ar fi pierdut eligibilitatea, transferând povara financiară asupra bugetului de stat. Pentru firmele specializate în lucrări cu fonduri publice, reducerea volumului de activitate va fi o provocare, iar riscul de litigii sau de insolvențe nu poate fi ignorat. Pe de altă parte, diminuarea investițiilor publice poate redirecționa o parte din capacitățile companiilor către sectorul privat, unde competiția ar putea crește. Într-un context deja tensionat de lipsa forței de muncă și de creșterea constantă a costurilor de execuție, este posibil să asistăm la o reașezare a pieței și la o redistribuire a resurselor”, opinează el.
„Guvernul își sufocă unul dintre principalii contributori la dinamica PIB”
Perioada rămasă din actualul PNRR, aproximativ un an, va permite finalizarea proiectelor aflate în execuție și cu șanse reale de reușită, mai spune el. „În paralel, atenția autorităților și a mediului privat se va muta inevitabil către identificarea unor noi surse de finanțare pentru investițiile viitoare. Dacă această etapă de tranziție este gestionată corect, sectorul construcțiilor poate rămâne stabil și poate continua să joace rolul de motor al economiei și după închiderea PNRR”, susține Alexandru Samoilă.
Și Laurențiu Plosceanu, președintele Asociației Române a Antreprenorilor de Construcții (ARACO), atrage atenția că intențiile de suspendare unilaterală a contractelor deja semnate „afectează interesele legitime ale contractorilor și subcontractorilor prin gestionarea impusă a lucrărilor de conservare, a garanțiilor de execuție blocate, a lanțurilor de aprovizionare și a fluxurilor financiare, dar mai ales a resurselor umane, oricum precare în sector”, citat de Termene.ro
„Practic, Guvernul își sufocă unul dintre principalii contributori la dinamica PIB și la dezvoltarea rezonabilă a țării. Efectele catastrofale asupra societăților de construcții se vor manifesta mulți ani de acum înainte”, avertizează reprezentantul ARACO, care subliniază și faptul că dialogul Guvernului cu patronatele este practic suspendat.
Sectorul construcțiilor a crescut puternic în ultimul deceniu, dar declinul sever din 2024 (–12,9%) și presiunile pe costuri arată fragilitatea unui domeniu care contribuie direct cu 6–7% la PIB și, prin ecosistemul conex, la peste 15%. Deși datele Eurostat indică o revenire moderată în 2025 (+4% în mai), succesul depinde de politici de sprijin și de capacitatea firmelor de a se adapta.
Se încarcă comentariile...
