2026, anul care poate rescrie harta politică globală. Alegeri cruciale în Europa, Orientul Mijlociu și SUA
0Anul 2026 se anunță unul decisiv pe scena politică internațională, cu o serie de alegeri care vor modela echilibrul de putere în Europa, Orientul Mijlociu, dar și în Statele Unite. Într-un context marcat de război, tensiuni geopolitice, crize economice și dezbateri intense despre viitorul democrațiilor, votul cetățenilor va avea un impact major asupra direcțiilor politice. După 15 ani, Viktor Orban ar putea pierde puterea în Ungaria, iar Israelul va da un test: dacă va merge mai departe sau nu cu Benjamin Netanyahu. Și în Rusia vor fi alegeri, primele de după începutul invaziei din Ucraina.
Alegerile din Ungaria, în primăvară. Ar putea fi finalul dominației lui Orbán
În primăvara anului 2026, Ungaria va organiza alegeri legislative, iar rezultatul ar putea pune capăt dominației lui Viktor Orbán, dacă partidul său va pierde. Politicianul e la guvernare din 2010. În cursa de acum se confruntă cu Péter Magyar, un fost membru al partidului Fidesz care a devenit lider al opoziției. Ultimele sondaje îl plasează pe Tisza cu 13 puncte în față. Acesta pledează pentru îmbunătățirea relațiilor cu Bruxellesul și pentru creșterea puterii de cumpărare în Ungaria, dar propune tot politici conservatoare în privința migrației și drepturilor persoanelor din comunitatea LGBT.
Pe de altă parte, Viktor Orbán vrea să își mențină puterea pledând pentru un model naționalist și „nealiniat” la politicile Bruxelles-ului privind migrația, familia sau sprijinul acordat Ucrainei. Acesta a declarat, citat de agenția de presă MTI, că Ungaria va refuza să primească migranți, chiar dacă va primi penalități financiare. Orbán este unul dintre cei mai mari aliați ai lui Donald Trump din Uniunea Europeană și au viziuni politice asemănătoare. Orbán a menținut de-a lungul anilor relații apropiate și cu Moscova, în special cu Vladimir Putin, chiar și după deteriorarea relațiilor dintre Rusia și Occident.
Bulgaria: criză politică și incertitudine după adoptarea euro
Vecinii bulgari ar putea avea anul acesta două rânduri de alegeri. Țara traversează un moment de instabilitate politică acută, în pofida aderării la zona euro la 1 ianuarie. După prăbușirea guvernului și dificultățile formării unei majorități stabile în Parlament, se îndreaptă acum spre alegeri anticipate. Parlamentul actual a aprobat un buget temporar în decembrie 2025 pentru a da timp formării unui guvern funcțional, dar negocierile politice au rămas dificile, iar partidele politice și președintele Rumen Radev discută calendarul organizării unui scrutin în primăvara acestui an. Aceste alegeri legislative vor viza întregul legislativ (Adunarea Națională), unde 240 de locuri sunt puse în joc.
Iar în noiembrie, Bulgaria va organiza alegeri prezidențiale. Președintele în funcție Rumen Radev nu mai poate candida pentru un al treilea mandat.
Alegeri regionale în Franța, Italia, Spania și Germania
Deși 2026 nu marchează alegeri legislative naționale în Franța, scrutinurile regionale și locale vor servi ca barometru pentru forțele politice înainte de alegerile generale din 2027.
Și Italia se pregătește pentru alegeri regionale, care vor testa coeziunea coalițiilor actuale, într-un context de nemulțumiri față de guvernarea centrală și starea economiei.
În Spania, scrutinele regionale din comunități autonome cu greutate politică și economică (Andaluzia și Aragon) vor reflecta tensiunile dintre guvernul central și autoritățile locale. Și vor readuce în discuție dezbaterile legate de autonomie, identitate și politici sociale.
Și în Germania vor fi alegeri regionale în acest an. Acestea sunt atent urmărite ca indicator al schimbărilor de opinie publică, în special în contextul creșterii popularității partidelor populiste.
Alegeri în Rusia, în septembrie
În Federația Rusă vor avea loc primele alegeri după invazia din Ucraina. Este vorba despre alegeri legislative, în care rușii vor vota componența Dumei de Stat pentru următorii cinci ani.
Israelul decide dacă merge înainte cu Netanyahu
În 2026, Israelul se pregătește pentru alegeri parlamentare, în care va fi desemnat un nou guvern și, de facto, un nou prim-ministru. Netanyahu, lider al partidului de dreapta Likud și unul dintre cei mai longevivi premieri din istoria Israelului (cu 18 ani în total în conducerea Executivului), și-a anunțat intenția unui nou mandat.
Scrutinul va avea loc într-un context de criză politică, socială și de securitate, ca efect al războiului din Gaza și al multiplelor dispute interne privind guvernarea, viziunile de extremă dreapta și acuzațiile de corupție.
Israelienii vor decide dacă îl mai vor pe Benjamin Netanyahu la conducere. Pe numele premierului israelian există un mandat internațional de arestare, emis de Curtea Penală Internațională pentru crime de război și crime împotriva umanității, legate de acțiunile din Fâșia Gaza.
În paralel, Netanyahu este urmărit penal în Israel în trei dosare de corupție pornite încă din 2020, care includ cuzații de mită, fraudă și abuz de încredere.
Înainte de atacul Hamas din 7 octombrie 2023, Netanyahu a generat nemulțumiri la scară largă în Israel, în special din cauza reformei judiciare controversate pe care guvernul său a încercat să o impună și percepută de o parte din populație ca o amenințare la adresa separației puterilor și independenței justiției. 500.000 de istaelieni au ieșit atunci în stradă și i-au cerut demisia. Iar după începerea războiului în Fâșia Gaza, familii ale celor răpiți de Hamas au orgranizat proteste și au acuzat guvernul Netanyahu pentru lipsă de eficiență în negocierile de eliberare a ostaticilor și obținerea păcii. La nivel internațional, cel mai mare suporter al lui Benjamin Netanyahu este Donald Trump.
Statele Unite: alegeri de tip ,,midterm" și test de putere pentru Trump
Pe 3 noiembrie, americanii vor merge la urne pentru alegerile de tip midterm, în care vor fi puse în joc toate cele 435 de locuri în Camera Reprezentanților, precum și 35 de locuri în Senat și numeroase funcții guvernatoriale și legislative la nivel de stat. Acest scrutin, desfășurat în cursul celui de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump, este privit ca un barometru al orientării politice a alegătorilor și al susținerii agendei legislative actuale.
Se încarcă comentariile...
