Cât din salariu se duce pe chirie și cât îți mai rămâne pentru trai. Calcule pentru românii care locuiesc singuri

Pentru un român care câștigă 4.000 de lei lunar net, o chirie de 2.000 de lei înseamnă jumătate din salariu, înainte să plătească utilitățile, transportul sau mâncarea. Datele INS arată că indicele chiriilor a crescut cu 39,46% în septembrie 2026 față de aceeași lună a anului trecut. Dar cât trebuie să câștige, în realitate, o persoană care locuiește singură pentru a-și acoperi cheltuielile lunare fără să trăiască de la un salariu la altul?

Cât trebuie să câștigi ca să-ți permiți să locuiești singur? Foto: Pixabay

Un studiu publicat recent de Fundația Friedrich Ebert România și Syndex România estimează că un adult singur are nevoie de 4.407 lei lunar pentru un trai minim decent. În calcul au fost luate în considerare cheltuielile pentru hrană, locuință, sănătate și transport, dar și banii necesari pentru a putea face economii. Estimarea se referă la costul unui trai decent la nivel național, fără să reflecte diferențele dintre orașe.

Cât trebuie să câștigi pentru a locui singur în București

„Dacă facem un calcul cinstit pentru București, o persoană singură care plătește chirie are nevoie de un venit net de cel puțin 5.500-6.000 de lei pe lună ca să trăiască decent și să mai pună ceva deoparte”, explică Adrian Negrescu, analist economic, pentru „Adevărul”.

Potrivit analistului, chiria unei garsoniere în București ajunge, în medie, la 390 de euro, adică aproape 2.100 de lei. Iarna, facturile și întreținerea mai adaugă 400-500 de lei la cheltuielile lunare, în timp ce mâncarea gătită acasă costă aproximativ 1.200-1.400 de lei, iar transportul în comun încă 100-150 de lei. La acestea se adaugă 400-500 de lei pentru produse de igienă, haine, medicamente sau câte o ieșire în oraș.

„Doar ca să acoperi strictul necesar, ajungi la aproximativ 4.300–4.700 de lei. Peste această sumă începe partea care face diferența dintre a supraviețui și a trăi liniștit: economiile”, spune acesta.

Potrivit declarațiilor Adrian Negrescu, o persoană care locuiește singură în București și plătește chirie are nevoie de un salariu net de cel puțin 5.500-6.000 de lei pe lună pentru un trai decent și pentru a putea pune și bani deoparte. În Cluj-Napoca, venitul necesar este aproximativ același, deoarece chiriile sunt la fel de mari. În Iași, Timișoara și Brașov, unde o garsonieră poate fi închiriată cu 1.600-1.800 de lei, pragul scade la aproximativ 5.000 de lei net. În orașele mai mici, chiriile sunt mai reduse, dar și salariile sunt mai mici, astfel că presiunea asupra bugetului rămâne ridicată.

Ce rămâne din salariile de 3.000, 4.000 și 5.000 de lei

Adrian Negrescu a calculat, pentru „Adevărul”, cum arată bugetul unei persoane care plătește 2.000 de lei chirie, în funcție de salariul lunar.

„La 3.000 de lei net, după chirie și utilități rămân aproximativ 550 de lei pentru o lună întreagă de mâncare, transport și orice altceva. Matematic, situația nu se închide. Lipsesc lunar 1.000–1.300 de lei, iar acești oameni trăiesc din ajutorul familiei, din împrumuturi sau, cel mai des, renunță să mai locuiască singuri”, spune el. 

La un salariu de 4.000 de lei, bugetul ajunge să acopere doar cheltuielile de bază, fără să mai rămână bani pentru economii sau situații neprevăzute. În schimb, la un venit de 5.000 de lei, analistul estimează că pot fi economisiți lunar aproximativ 500-600 de lei.

„Este primul nivel la care putem vorbi despre stabilitate, dar nu despre confort. Independența financiară reală, fără sacrificii majore, apare abia pe la 6.000-6.500 de lei net, când chiria scade sub o treime din venit”, adaugă acesta.

Adrian Negrescu atrage atenția că un angajat care își cheltuiește jumătate din salariu pe chirie ajunge să facă tot mai multe sacrificii pentru a se descurca de la o lună la alta: „Primele la care renunță sunt economiile, apoi vacanțele, hainele, ieșirile, iar la final ajunge să aleagă produse mai ieftine și să amâne vizitele la medic. O singură lună cu o cheltuială neprevăzută îl aruncă în datorii.”

De ce arată INS o creștere de aproape 40% a chiriilor

Potrivit datelor INS, chiriile au crescut cu 39,46% în septembrie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, însă această majorare nu reflectă evoluția prețurilor de pe piața privată, explică Adrian Negrescu: „Creșterea uriașă a indicelui INS vine aproape în întregime din chiriile locuințelor statului. Guvernul a majorat în aprilie, după aproape 20 de ani în care nu le-a mai actualizat, chiriile pentru locuințele din fondul de stat, de serviciu și căminele de nefamiliști, care s-au dublat sau chiar mai mult”, spune el. 

Pe piața privată, creșterile au fost mult mai mici, potrivit lui Adrian Negrescu. Analistul arată că scumpirile au fost resimțite de chiriași și din cauza cursului valutar, deoarece majoritatea contractelor sunt în euro. Astfel, pentru o chirie de 600 de euro, un chiriaș plătește acum cu aproximativ 160 de lei mai mult pe lună decât în urmă cu un an, potrivit calculelor sale.

În același timp, salariul mediu net a crescut cu 5,6% față de anul precedent, însă, potrivit analistului, scumpirile au depășit creșterile salariale, reducând puterea de cumpărare.

Ce se poate schimba în 2027

Adrian Negrescu se așteaptă ca piața chiriilor să se stabilizeze în 2027, dar nu anticipează ieftiniri semnificative. Analistul atrage atenția că evoluția cursului valutar ar putea pune o presiune suplimentară asupra chiriașilor.

„Nu mă aștept însă la ieftiniri reale. Riscul principal rămâne cursul de schimb, pentru că un leu mai slab înseamnă automat chirii mai mari pentru contractele în euro”, mărturisește acesta.

Pentru cei care nu își permit să locuiască singuri, Adrian Negrescu recomandă împărțirea unui apartament cu alte persoane, mutarea în zone mai accesibile, cu transport public, sau negocierea unor contracte pe termen lung, cu chiria stabilită în lei. Analistul atrage atenția și asupra riscurilor împrumuturilor folosite pentru acoperirea cheltuielilor curente.

„Ce nu recomand este finanțarea traiului zilnic din credite de consum: o chirie plătită din card nu mai este o cheltuială, ci o datorie cu dobândă”, conchide el.