Analiză Bani în plus pentru părinții care se întorc la serviciu înainte de doi ani. Cum ar putea ajunge la 20.500 de lei lunar

Părinții care revin la muncă înainte ca cei mici să împlinească doi ani ar putea primi, pe lângă salariu, un stimulent de până la 8.500 de lei lunar, potrivit unui proiect legislativ aflat în Parlament. Specialiștii consultați de „Adevărul” explică ce venituri suplimentare ar putea obține familiile, cât ar costa măsura bugetul de stat și ce obstacole ar putea întâmpina părinții care vor să revină mai devreme la serviciu.

Revenirea la muncă ar putea aduce părinților un stimulent mai mare Foto: Shutterstock

Ce prevede proiectul și de când ar putea primi părinții mai mulți bani

În prezent, indemnizația de creștere a copilului reprezintă 85% din veniturile nete anterioare, între 1.651 și 8.500 de lei. Părinții care revin la serviciu nu o mai primesc, beneficiind în schimb de un stimulent de 1.500 de lei dacă se întorc înainte ca cel mic să împlinească șase luni sau de 650 de lei dacă revin ulterior.

Corina Neagu, HR & Business Strategist, International Trainer & Career Coach și fondator DARE - Development Advice & Resources, explică pentru „Adevărul” că proiectul legislativ L604/2026 ar permite cumularea salariului cu un stimulent egal cu indemnizația de creștere a copilului, până la vârsta de doi ani, respectiv trei ani în cazul copiilor cu dizabilități. Ulterior, stimulentul ar fi de 650 de lei lunar.

Specialista semnalează însă o neclaritate fiscală: în prezent, din indemnizație se reține contribuția de 10% pentru sănătate (CASS), în timp ce stimulentul de inserție nu este supus acestei rețineri. Proiectul nu precizează explicit ce regim fiscal va avea noul stimulent.

Inițiativa a primit raport favorabil în Comisia de buget a Senatului, pe 3 noiembrie, dar nu a devenit lege. Camera Deputaților este forul decizional, iar măsura ar putea intra în vigoare cel mai devreme în 2027. Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ, invocând justificarea insuficientă și necesitatea evaluării efectelor asupra copilului, în timp ce Consiliul Fiscal a solicitat informații suplimentare privind impactul bugetar.

Cât ar putea câștiga o familie

Analistul economic Adrian Negrescu a calculat pentru „Adevărul” cât ar putea crește veniturile părinților în trei scenarii, în funcție de salariul net. Exemplele presupun că părintele revine la același venit pe care îl avea înainte de nașterea copilului și că noul stimulent nu va fi supus unor rețineri.

La un salariu net de 2.700 de lei, venitul lunar ar crește de la 3.350 de lei, cât reprezintă acum salariul și stimulentul de inserție, la aproximativ 5.000 de lei. Diferența ar fi de circa 1.650 de lei pe lună.

Pentru un salariu net de 5.000 de lei, venitul total ar ajunge la 9.250 de lei, față de 5.650 de lei în prezent, ceea ce înseamnă un câștig suplimentar de 3.600 de lei lunar.

În cazul unui salariu net de 12.000 de lei, stimulentul ar putea atinge plafonul maxim de 8.500 de lei, iar venitul total ar ajunge la 20.500 de lei, comparativ cu 12.650 de lei în prezent. Diferența ar fi de 7.850 de lei lunar, respectiv 94.200 de lei într-un an, dacă părintele ar beneficia de noul stimulent timp de 12 luni.

„Pe un an întreg, diferența înseamnă aproximativ 20.000 de lei pentru salariul minim, peste 40.000 de lei pentru un salariu mediu și aproape 95.000 de lei pentru un salariu mare. Sunt sume care pot schimba decisiv bugetul unei familii tinere”, subliniază Adrian Negrescu.

Calculele sunt orientative, întrucât valoarea stimulentului ar depinde de veniturile eligibile anterioare nașterii copilului și de regimul fiscal care va fi stabilit prin lege.

Creșa sau bona ar putea consuma o mare parte din banii primiți în plus

Revenirea la serviciu poate aduce venituri mai mari, dar și cheltuieli suplimentare pentru îngrijirea copilului. Potrivit estimărilor lui Adrian Negrescu, o creșă privată dintr-un oraș mare costă între 2.000 și 4.000 de lei lunar, iar o bonă între 3.000 și 5.000 de lei. Creșele de stat sunt mai accesibile, însă locurile disponibile sunt insuficiente.

„Pentru un părinte cu salariu mediu sau mare, avantajul rămâne clar chiar și după plata bonei. Pentru un părinte cu salariul minim, stimulentul de aproximativ 2.300 de lei acoperă în cel mai bun caz o creșă privată, iar câștigul net dispare aproape complet dacă nu are acces la o creșă de stat sau la ajutorul bunicilor”, explică Adrian Negrescu.

Cât ar costa statul și de unde ar putea fi recuperați banii

Impactul bugetar al măsurii ar depinde de câți părinți ar reveni la muncă datorită noului stimulent și câți s-ar fi întors oricum la serviciu.

„Aici este partea cea mai interesantă a proiectului. Pentru un părinte care altfel ar fi rămas acasă, statul plătește exact aceeași sumă: indemnizația devine stimulent. În plus, acel părinte începe să lucreze, să plătească impozit și contribuții la pensii și sănătate. Pentru acest grup, măsura nu costă nimic în plus, ba chiar aduce bani la buget: între circa 1.800 de lei pe lună pentru un salariu minim și peste 8.000 de lei pentru un salariu mare, sub formă de taxe și contribuții”, susține Adrian Negrescu.

În schimb, majorarea sumelor acordate părinților care s-ar fi întors oricum la serviciu ar reprezenta o cheltuială suplimentară. Negrescu estimează că, într-un scenariu ipotetic cu 20.000 de astfel de beneficiari și o creștere medie a stimulentului de 3.000 de lei lunar, costul ar ajunge la aproximativ 700 de milioane de lei pe an.

Corina Neagu estimează cheltuieli suplimentare între 670 de milioane și 2,7 miliarde de lei anual, cu un scenariu central de aproximativ 1,3 miliarde de lei. Calculele sale pornesc de la datele ANPIS pentru august 2026, când aproximativ 145.000 de părinți primeau indemnizație pentru creșterea copilului, iar aproape 70.000 beneficiau de stimulent de inserție. Cheltuielile lunare erau de circa 577 de milioane, respectiv 53 de milioane de lei.

Specialista precizează că estimarea sa este una statică, fără a include eventualele schimbări în deciziile părinților după adoptarea legii. Potrivit calculelor sale, măsura s-ar putea autofinanța doar dacă numărul părinților care revin la serviciu înainte ca minorul să împlinească doi ani aproape s-ar dubla.

„Măsura poate fi, așadar, aproape neutră pentru buget dacă își atinge scopul. Inițiatorii ar trebui însă să prezinte o fișă de impact cu cifre clare, pentru că într-un an de ajustare bugetară orice cheltuială nouă va fi privită cu suspiciune”, avertizează Adrian Negrescu.

De ce noul stimulent nu i-ar ajuta pe toți părinții

„Riscul este ca măsura să adâncească inegalitățile. Părinții cu venituri mici, cei din mediul rural sau din orașele fără creșe, cei care lucrează în ture ori fără contract nu vor putea profita de stimulent, pentru că nu au cui să lase copilul”, avertizează analistul.

Problema accesului la serviciile de îngrijire este evidențiată și de Corina Neagu. Potrivit datelor Eurostat pentru 2023, citate de specialistă, doar 12,3% dintre copiii din România cu vârste sub trei ani beneficiau de îngrijire formală. În plus, noul stimulent nu ar fi accesibil părinților care nu îndeplinesc condițiile pentru indemnizația de creștere a copilului, care presupun cel puțin 12 luni de venituri eligibile sau perioade asimilate în ultimii doi ani anteriori nașterii.

„Ca măsura să fie cu adevărat eficientă și echitabilă, trebuie însoțită de investiții serioase în creșe publice și, eventual, de un sprijin pentru îngrijirea copilului destinat familiilor cu venituri mici. Altfel, riscăm să construim un sistem care îi ajută mai mult pe cei care oricum se descurcau”, consideră Adrian Negrescu.

Dincolo de bani, ce înseamnă întoarcerea mai devreme la serviciu

Madi Rădulescu, Master Certified Coach (MCC) și managing partner al MMM Consulting International, atrage atenția că revenirea la muncă trebuie privită și din perspectiva impactului emoțional asupra familiei.

„În afară de costurile financiare, măsura implică întotdeauna un cost afectiv și emoțional pe care părinții uneori îl iau în calcul, alteori nu. Desigur că întoarcerea mai devreme la serviciu, mai ales dacă ai un stimulent financiar, poate fi foarte atractivă. Situațiile sunt însă variate”, explică specialista pentru „Adevărul”.

Un rol important îl poate avea implicarea celuilalt părinte, mai ales atunci când acesta dispune de un program de lucru flexibil.

„Dacă, de exemplu, cel de-al 2-lea părinte poate să aibă un program mai flexibil și să suplinească lipsa mamei care se întoarce la serviciu, acest beneficiu financiar contează și echilibrul emoțional al familiei nu este atât de afectat. Dacă părinții sunt implicați, iarăși poate fi un considerent important pentru foarte multe familii, mai ales pentru familiile cu venituri mai mici”, arată Madi Rădulescu.

În cazul copiilor care ajung foarte devreme la creșă, specialista consideră că părinții trebuie să țină cont și de schimbarea mediului familiar, precum și de adaptarea la un colectiv în care atenția adulților este împărțită între mai mulți copii. Aceste aspecte trebuie cântărite alături de beneficiile financiare, fără a presupune că revenirea timpurie la serviciu are automat consecințe negative.

Ar putea noul stimulent să determine mai multe mame să revină la serviciu?

Rămâne de văzut în ce măsură majorarea stimulentului va determina părinții să se întoarcă mai devreme la muncă. Un indiciu îl oferă experiența altor state europene care au introdus măsuri asemănătoare.

Corina Neagu dă exemplul Ungariei, unde programul GYED Extra, introdus în 2014, permite părinților să lucreze după ce copilul împlinește un an, fără să piardă indemnizația pentru îngrijirea acestuia.

Potrivit cercetărilor citate de specialistă, în primul an de aplicare, aproximativ 10% dintre femeile aflate în concediu s-au angajat, cele mai multe păstrând indemnizația. Studiile ulterioare au arătat însă că beneficiile programului au fost accesate mai ales de femeile cu resurse economice, sociale și culturale mai mari.