Angajații caselor de pensii amenință cu proteste: Legea salarizării taie din valoarea de referință și adâncește discrepanțele

Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii, afiliată la Blocul Național Sindical, critică forma actuală a proiectului Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice și cere modificarea prevederilor referitoare la veniturile angajaților din casele de pensii.

Angajații caselor de pensii amenință cu proteste FOTO BNS

Potrivit unei analize comparative realizate de Federație asupra variantei de proiect din 20 august, valoarea de referință a scăzut de la 4.100 de lei, cât era prevăzut în proiectul din 16 iulie, la 4.000 de lei.

În același timp, organizația sindicală reclamă menținerea unor diferențe între aparatul central al Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) și casele teritoriale, diferențe care, în cazul unor funcții de execuție, ar fi chiar mai mari.

Valoarea de referință a fost redusă

Federația dă ca exemplu situația unui consilier superior. În varianta proiectului din 16 iulie, valoarea teoretică a salariului pentru această funcție era de 11.480 de lei la nivelul CNPP și de 8.815 lei în structurile teritoriale.

În proiectul din 20 august, după reducerea valorii de referință la 4.000 de lei, aceleași valori ajung la 11.200 de lei, respectiv 8.600 de lei.

Federația susține că o nouă lege a salarizării ar trebui să urmărească majorarea reală a veniturilor și menținerea puterii de cumpărare, nu diminuarea bazei de calcul.

Diferențe de până la 3.388 de lei

O altă nemulțumire vizează coeficienții de salarizare pentru angajații din aparatul central și cei din teritoriu.

Pentru funcția de consilier superior, proiectul din 20 august prevede un coeficient de 2,80 la CNPP și de 2,15 pentru structurile teritoriale. Raportată la valoarea de referință de 4.000 de lei, diferența rezultată este de 2.600 de lei brut pe lună.

Potrivit Federației, diferența crește odată cu introducerea treptelor „superior 2”, „superior 3” și „superior 4”, ajungând la aproximativ 3.388 de lei brut lunar pentru ultima dintre acestea.

În cazul personalului contractual, analiza organizației sindicale indică diferențe de aproximativ 30-32% între nivelul central și cel teritorial pentru funcțiile analizate.

Sindicatul contestă diferențierea dintre central și teritoriu

Federația susține că diferențele de salarizare ar trebui să fie justificate prin criterii obiective și arată că angajații caselor teritoriale aplică aceeași legislație privind sistemul public de pensii.

Potrivit organizației sindicale, aceștia utilizează aceleași sisteme informatice și procedurale, soluționează cereri și dosare de pensie, efectuează recalculări și revizuiri și răspund pentru legalitatea actelor emise.

În aceste condiții, Federația consideră că simpla încadrare a unei structuri ca fiind „centrală” sau „teritorială” nu justifică diferențe salariale de această amploare.

Sindicatul avertizează asupra stagnării salariilor

Nemulțumirea salariaților vizează și modul în care veniturile ar putea evolua în următorii ani. Federația susține că diferența salarială tranzitorie poate proteja temporar venitul aflat în plată, fără să rezolve însă problema coeficientului inferior prevăzut pentru structurile teritoriale.

Organizația sindicală avertizează că această diferență ar putea fi absorbită prin viitoarele majorări, astfel încât unii salariați să beneficieze de creșteri nominale fără o majorare efectivă a salariului.

„Aceasta este principala temere a salariaților: ca, în următorii cinci ani, salariile să rămână practic la același nivel, în timp ce costul vieții și inflația vor continua să erodeze puterea de cumpărare”, susține Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii.

Organizația consideră că noua lege ar trebui să genereze creșteri salariale reale, nu doar modificări ale coeficienților și menținerea temporară a veniturilor prin mecanisme compensatorii.

Federația avertizează că, dacă proiectul va fi menținut în forma actuală și solicitările salariaților nu vor fi soluționate, organizațiile sindicale din casele de pensii vor recurge la forme de protest, inclusiv la blocarea activității.

Sindicatul susține că revendicările nu urmăresc obținerea unor privilegii, ci o salarizare pe care o consideră echitabilă pentru o muncă de aceeași valoare și evitarea unei perioade de stagnare a veniturilor și de pierdere a puterii de cumpărare.