Rusia pregătește împotriva Kievului o campanie pe trei direcții, al cărei apogeu este așteptat până în noiembrie
Rusia a lansat împotriva Kievului o campanie pe trei planuri: atacuri aeriene masive, sabotaje și încercări de a semăna haos politic. Potrivit datelor serviciilor de informații ucrainene, transmise revistei The Economist de doi oficiali de rang înalt, presiunea ar urma să crească brusc înainte de venirea iernii, iar tentativele de destabilizare a capitalei ar putea atinge apogeul până în noiembrie.

Publicația atrage atenția asupra schimbării de caracter a atacurilor rusești. În revoluția din 1917, Vladimir Lenin urmărea să pună stăpânire pe obiective strategice: centrala telefonică, telegraful, gările și podurile. La peste patru ani și jumătate de la începutul invaziei la scară largă, Vladimir Putin „țintește mai jos".
În ultima săptămână, dronele rusești au lovit supermarketuri, centre de date și locuri de joacă pentru copii. Au fost atacate un spital și Academia Națională de Științe a Ucrainei, din centrul Kievului, iar cel puțin două persoane au murit.
Pentru serviciile speciale ucrainene, escaladarea actuală nu a fost o surpriză. Cu câteva zile înaintea ultimelor atacuri, doi oficiali ucraineni de rang înalt au spus publicației că datele de informații indică pregătirea de către Rusia a unei campanii în trei componente împotriva capitalei.
Unul dintre interlocutori a numit concret, încă de la mijlocul lunii septembrie, centrele de date și supermarketurile printre cele mai apropiate ținte.
„Putin a înnebunit și mai tare. A ordonat atacarea obiectivelor civile. Vor ca oamenii să se teamă să meargă la supermarket", a declarat sub protecția anonimatului una dintre surse.
Ambele surse se așteaptă ca ofensiva să se intensifice cu mult înainte de iarnă, iar încercările de destabilizare a Kievului să culmineze până în noiembrie.
În paralel, Moscova nu renunță la tactica de iarnă deja obișnuită, cea a loviturilor în infrastructura critică. Rusia a început să atace nodurile-cheie ale rețelelor de electricitate, apă și canalizare, cu atenție deosebită pentru stațiile de pompare.
Rusia a acumulat „mii" de drone noi și rachete balistice
Cea mai devastatoare amenințare pentru Ucraina rămân rachetele balistice, greu de interceptat. Situația este agravată de scăderea stocurilor de rachete interceptoare americane Patriot.
Cea mai vizibilă schimbare din ultima vreme este însă folosirea pe scară largă a unei noi generații de drone ieftine cu propulsie cu reacție, capabile să caute și să-și corecteze ținta în timp real. Acestea provoacă acum o mare parte dintre pagube. Ucrainei îi mai trebuie luni de zile pentru a începe să producă, în cantități suficiente, mijloace eficiente de interceptare a lor.
O sursă din sectorul securității citată de The Economist susține că Rusia a acumulat mii de drone și, în același timp, și-a mărit stocurile de rachete balistice. Potrivit ei, Moscova intenționează să folosească întregul stoc în următoarele două luni.
Contraspionajul dejoacă 7-8 operațiuni rusești pe săptămână
Al doilea plan al campaniei îl reprezintă, potrivit oficialilor ucraineni, noi atacuri hibride chiar în interiorul Ucrainei. Este vorba, printre altele, de posibile atentate și de atacuri teroriste obișnuite.
Serviciile ucrainene de contraspionaj spun că dejoacă în prezent șapte-opt operațiuni rusești pe săptămână. Cele mai multe sunt organizate de la distanță, iar executanții sunt recrutați direct în Ucraina prin aplicații de mesagerie, printre care Telegram.
Potrivit interlocutorilor publicației, Rusia trimite în Ucraina și propriii agenți. Uneori, rudele acestora sunt ținute în Rusia și folosite ca pârghie de presiune.
La începutul invaziei la scară largă, serviciile ucrainene au neutralizat o mare parte din rețeaua de agenți ruși, dar sursele consideră că unele celule „adormite" au rămas.
„Unele dintre aceste celule sunt încă înghețate, sută la sută", a spus o sursă din serviciile de informații.
Haos politic și miză pe oboseala ucrainenilor
Al treilea element al campaniei rusești este dezinformarea și încercările de a provoca haos politic.
The Economist notează că, în anii de război, ucrainenii și-au creat mecanisme bune de contracarare a propagandei rusești. În același timp, războiul prelungit generează oboseală și descurajare, iar scandalurile de corupție, dezorganizarea și nepotismul din administrație oferă material suplimentar fermelor de boți rusești.
Ucraina ar putea să nu recupereze Crimeea și cea mai mare parte a Donbasului. Un profesor de la Harvard explică de ce continuă războiul și cine are de câștigatUn oficial ucrainean de rang înalt se teme că o înrăutățire serioasă a vieții de zi cu zi i-ar putea determina pe ucraineni să-și îndrepte nemulțumirea unii împotriva altora.
Alți interlocutori ai publicației se îndoiesc însă că Moscova poate obține acest rezultat.
Andrii Kovalenko, șeful Centrului pentru Combaterea Dezinformării din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare, a spus că Rusia face astfel de planuri în fiecare an.
„Speră în zadar că fermele lor de boți îi vor face pe oamenii noștri să iasă la proteste și să ceară capitularea. Este o absurditate. Cineva îl hrănește pe Putin cu această idee, ca să poată fura mai mulți bani", a declarat el.
Kovalenko consideră că planul rusesc are o problemă fundamentală: Kievul este mult mai greu de paralizat decât se așteaptă la Kremlin.
Loviturile asupra centrelor de date produc imagini spectaculoase, iar canalele rusești pro-război sărbătoresc deja ceea ce numesc „detoxifierea digitală" a Ucrainei. Infrastructura de internet a Kievului, testată încă dinainte de invazia la scară largă, este însă atât de descentralizată încât câteva lovituri nu sunt suficiente pentru a o scoate complet din funcțiune.
Situația poate fi similară și în energie. Expertă Olga Babii spune că războiul a redus substanțial capacitățile de rezervă ale sistemului energetic ucrainean, dar a oferit în același timp echipelor de reparații o experiență enormă în restabilirea rapidă a alimentării.
„Trebuie să privim infrastructura noastră nu din perspectiva întrebării dacă poate fi distrusă, ci din cea a întrebării dacă poate fi refăcută și cât de repede", a spus ea.
O parte dintre locuitorii Kievului se pregătesc deja să plece pentru iarnă
În pofida atacurilor, viața de zi cu zi din capitală continuă deocamdată.
„Concertele continuă în timp ce dronele sunt doborâte. Explozii puternice îi fac pe clienții cafenelelor să se uite spre cer, apoi să se întoarcă la latte-urile lor", descrie The Economist atmosfera din Kiev.
Momentul exploziei unei drone care s-a prăbușit miercuri în Republica Moldova, surprins de o cameră de supraveghereExistă totuși semne că, anul acesta, capitala a început să se golească mai devreme decât de obicei.
Casele din jurul Kievului și de lângă orașele din vestul Ucrainei sunt aproape imposibil de închiriat pentru iarnă. Familiile înstărite le rezervă ca variantă de rezervă, în cazul în care viața în capitală ar deveni prea grea.
Părinții care își permit analizează și ei variante de evacuare în vestul țării.
La începutul războiului la scară largă, populația Kievului a crescut, datorită persoanelor strămutate, de la aproximativ 3,5 milioane la cel puțin 3,7 milioane de oameni. De atunci, a scăzut la circa 3,3 milioane.
În discuții private, oficialii ucraineni admit că, în această iarnă, unele zone ale capitalei ar putea rămâne parțial goale.
The Economist amintește totodată că experiența istorică oferă unele motive de optimism: bombardamentele singure au făcut rareori ca statele să capituleze, iar Ucraina a dovedit de multe ori mai multă reziliență decât se aștepta adversarul.
În plus, de pe front vin informații despre succese tactice ale militarilor ucraineni. Este vorba, în special, de o contraofensivă lângă Liman, cu utilizare pe scară largă a dronelor, care, potrivit evaluării revistei, a anulat aproximativ un an de avansare rusească.
The Economist presupune că situația de pe front ar putea fi unul dintre motivele intensificării actuale a loviturilor rusești asupra obiectivelor civile.
Totodată, o sursă din sectorul securității avertizează să nu fie subestimată iarna care urmează. „Am arătat de multe ori că lucrurile nu evoluează, de regulă, după cel mai rău scenariu. Dar că va fi foarte greu este dincolo de orice îndoială", a rezumat interlocutorul publicației.




















































