CE a respins forma actuală a legii salarizării. Nicușor Dan i-a chemat pe liderii coaliției la Cotroceni. Reacția lui Bolojan

Negocierile dintre reprezentanții Guvernului României și Comisia Europeană pe tema noii legi a salarizării s-au încheiat fără un acord, iar Bruxelles-ul nu acceptă forma actuală a proiectului. Stadiul proiectelor derulate prin PNRR va fi analizat joi, la Palatul Cotroceni, în cadrul unei întâlniri convocate de președintele Nicușor Dan, la care vor participa liderii fostei coaliții guvernamentale și miniștrii de resort.

Comisia Europeană a identificat mai multe probleme referitoare la jalon. FOTO Shutterstock

UPDATE 21:20 Ilie Bolojan, despre legea salarizării și observațiile Comisiei Europene

În timp ce la Palatul Cotroceni aveau loc discuții tensionate pe tema legii salarizării, premierul interimar Ilie Bolojan a comentat situația în emisiunea „Bună România”, difuzată de B1 TV. El a recunoscut că forma proiectului transmisă de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, la Bruxelles a ridicat o serie de întrebări din partea Comisiei Europene.

Una dintre principalele probleme semnalate de Bruxelles este legată de creșterea anvelopei salariale. Dacă aceasta ajunge de la aproximativ 8 miliarde de lei la peste 12 miliarde de lei, Guvernul trebuie să explice de unde va acoperi diferența și ce cheltuieli va reduce în alte domenii.

„Astăzi a venit un punct de vedere de la Comisia Europeană și, în baza acestuia, Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii au lucrat prin experții lor astfel încât să reașeze propunerea. Comisia Europeană nu a respins propunerea, dar au făcut anumite observații și au pus niște semne de întrebare și clarificări care sunt de bun-simț. Ei nu ne forțează, noi suntem constrânși”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul interimar a explicat și de ce consideră importantă adoptarea legii, în condițiile în care aceasta ar permite României să primească aproape 800 de milioane de euro din PNRR și ar introduce reguli mai previzibile pentru salarizarea din sectorul public:

„Astăzi, pentru că și astăzi sunt discuții tehnice, mâine, pentru că mai e o întâlnire la Cotroceni, să găsim o formulă de a susține această lege. Pentru că anvelopa de creștere, ea tot va exista. Dar dacă am votat legea, ne-am luat niște bani din PNRR, aproape 800 de milioane de euro, am creat o predictibilitate pentru anii următori care asigură o încredere suplimentară în România.

Deci nu ne mai expunem unui risc de downgradare și de scăderea încrederii și mai ales corectează niște dezechilibre care sunt în salarizarea din sectorul public și inechiteți mari, în sensul în care celor care sunt astăzi cu un salariu mai mic decât li s-ar cuveni, le va crește cu 10, cu 15, cu 20%, iar cei care au salarii mai mari decât li s-ar cuveni nu le va scădea.

Sub linia asta, vor rămâne la acest nivel un an, doi, cât timp până ajung ceilalți din urmă și în felul acesta vom avea o echitate. Deci, va fi o creștere a fondului de salarizare, va fi o scădere a volumului de investiții și asta va fi o presiune pe acest buget, în condițiile în care noi trebuie să ne mai reducem cu aproape un punct procentual deficitul, deci să coborâm de la 6% aproximativ la puțin peste 5%, ceea ce înseamnă că… reformele care au fost adoptate în această perioadă trebuie continuate. Măsurile de reducere a cheltuielor statului sunt necesare”, a explicat el.

Proiectul prezentat de partea română nu îndeplinește jalonul asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce pune în pericol plata a 770 de milioane de euro aferente reformei salarizării din sectorul public.

Bruxelles-ul invocă impactul bugetar prea mare

Principala problemă semnalată de Comisia Europeană este efectul pe care noua lege l-ar avea asupra bugetului de stat.

Ministrul interimar al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a prezentat mai multe scenarii privind evoluția anvelopei salariale, inclusiv variante care ar presupune majorări de 12 miliarde sau 16 miliarde de lei în 2027 față de anul precedent.

În discuțiile inițiale, creșterea luată în calcul era de aproximativ 8 miliarde de lei.

Conform acelorași surselor politice, Comisia Europeană nu acceptă nici scenariul de 12 miliarde de lei, nici pe cel de 16 miliarde de lei, în lipsa unor măsuri compensatorii care să reducă impactul asupra bugetului.

O variantă analizată ar fi fost diminuarea unor drepturi acordate urmașilor prizonierilor de război. Totuși, o astfel de măsură nu ar putea fi luată în calcul doar la nivel de intenție, ci ar necesita adoptarea unei legi care să treacă prin Parlament, arată aceleași surse.

Nici etapizarea majorărilor nu este agreată

Potrivit surselor citate, oficialii europeni nu susțin nici varianta introducerii etapizate a creșterilor salariale.

Argumentul invocat este că o astfel de soluție ar însemna asumarea unor cheltuieli suplimentare și în anii următori, ceea ce ar amplifica impactul bugetar total al noii legi.

În aceste condiții, Ministerul Finanțelor ar prefera menținerea variantei inițiale, care prevede o majorare de aproximativ 8 miliarde de lei a anvelopei salariale în 2027 comparativ cu 2026.

Nazare: „Disciplina fiscal-bugetară este o obligaţie, nu o opţiune”

Discuțiile cu Bruxelles-ul au loc pe fondul deteriorării indicatorilor fiscali ai României. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a atras atenția, miercuri, că datoria publică a depășit pragul de 60% din PIB, ceea ce activează restricțiile prevăzute de Legea responsabilității fiscal-bugetare.

„Cu o datorie publică de peste 60% din PIB, disciplina fiscal-bugetară este o obligaţie, nu o opţiune”, a transmis Alexandru Nazare, miercuri, pe Facebook.

Ministrul a precizat că, potrivit celor mai recente date Eurostat, datoria publică a ajuns la 60,1% din PIB la finalul primului trimestru din 2026.

În acest context, Alexandru Nazare a avertizat că „România are o limită foarte clară pentru noi angajamente bugetare” și că, atât timp cât datoria rămâne peste pragul legal, Guvernul „nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistenţa socială”.

Termen-limită: 31 august

Negocierile sunt esențiale pentru îndeplinirea jalonului din PNRR privind reforma salarizării în sectorul public, care trebuie finalizat până la 31 august.

În lipsa unei variante de proiect care să respecte condițiile convenite cu Comisia Europeană, România riscă să nu încaseze cele 770 de milioane de euro aferente acestui jalon.

Joi, 20 august, la ora 14, președintele Nicușor Dan va avea o cu liderul Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, ăreședintele Partidului Național Liberal, Ilie Bolojan, liderul Uniunii Salvați România, Dominic Fritz, președintele Uniunii Democrate Maghiare din România, Kelemen Hunor, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, pe tema stadiului implementării proiectelor PNRR în condițiile termenului de 31 august 2026.