Demența nu începe întotdeauna cu pierderi de memorie. 10 semne de avertizare și cum poți reduce riscul

Uitarea repetată, dificultățile de vorbire, dezorientarea și schimbările de personalitate pot fi semnale ale unei afecțiuni care evoluează uneori ani la rând înainte de a fi diagnosticată.

Execițiile fizice și compania altor persoane contribuie la menținerea sănătății creierului Foto: Shutterstock

Uiți uneori unde ai pus cheile, intri într-o cameră și nu-ți mai amintești ce voiai să faci sau cauți un cuvânt care îți stă pe vârful limbii? Astfel de momente sunt frecvente și nu înseamnă automat că ai o problemă neurologică. Însă atunci când uitarea devine repetitivă, afectează activitățile obișnuite și este însoțită de schimbări ale comportamentului sau ale capacității de orientare, lucrurile merită investigate. Deși demența nu poate fi prevenită în toate cazurile, cercetările arată că anumite schimbări ale stilului de viață pot contribui la reducerea riscului.

Demența este una dintre marile provocări de sănătate publică ale unei populații care îmbătrânește. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), peste 57 de milioane de persoane trăiau cu demență la nivel mondial, iar în fiecare an apar aproape 10 milioane de cazuri noi. Boala Alzheimer este cea mai frecventă cauză a demenței, fiind responsabilă pentru aproximativ 60–70% dintre cazuri.

Până la 45% din riscul de demență poate fi prevenit sau amânat

Vestea importantă este că riscul nu depinde exclusiv de vârstă sau de moștenirea genetică. Potrivit ghidurilor OMS publicate în 2026, până la 45% din riscul de demență la nivel populațional poate fi asociat cu factori modificabili. Deși nu putem reduce, neapărat, riscul individual cu 45% și nici nu pot fi prevenite toate cazurile, cifrele indică faptul că sănătatea creierului poate fi protejată prin măsuri care țin de stilul de viață, prevenție și tratarea unor probleme medicale.

Ce este demența și de ce nu trebuie confundată cu îmbătrânirea normală

Demența nu este o singură boală, ci un termen care descrie un grup de simptome produse de afecțiuni ale creierului. Acestea afectează memoria, gândirea, limbajul, orientarea, judecata și, în cele din urmă, capacitatea unei persoane de a se descurca independent.

Există mai multe forme de demență. Boala Alzheimer este cea mai cunoscută, dar există și demența vasculară, demența cu corpi Lewy și demența frontotemporală. Cauzele și simptomele diferă, iar manifestările pot apărea treptat sau, în anumite situații, pot evolua mai rapid.

Pe măsură ce îmbătrânim, viteza de procesare a informațiilor poate scădea, iar unele nume sau detalii ne pot veni mai greu în minte. Diferența esențială este că, în îmbătrânirea obișnuită, persoana își păstrează, în general, capacitatea de a-și desfășura activitățile zilnice. Ceea ce nu se mai întâmplă în demență, când dificultățile se tot repetă și ajung să afecteze viața de zi cu zi. Persoana poate uita o conversație întreagă, se poate rătăci pe un traseu cunoscut sau nu mai poate folosi un aparat pe care l-a utilizat ani la rând.

Potrivit unui articol publicat de Health, semnele timpurii pot include: pierderea memoriei, dificultățile de planificare, problemele de comunicare și schimbările emoționale sau comportamentale.

Cele 10 semne care pot indica debutul demenței

Problemele de somn, depresia, stresul, deficiențele de vitamine sau tulburările tiroidiene pot fi semnul unor boli diverse, dar pot de asemenea să se asocieze cu dificultăți de memorie și concentrare, care sunt semnale ale unor afecțiuni mintale. Evaluarea acestora, ca și evaluarea altor semnale care pot fi un indicator pentru un risc mai mare de demență, trebuie făcută de medic.

Iată care sunt zece semnale la care ar trebui să fim atenți:

1. Pierderile de memorie care afectează viața de zi cu zi

Uitarea este unul dintre cele mai cunoscute semne ale demenței, însă nu orice episod de uitare trebuie să provoace îngrijorare. Dacă ai uitat, de exemplu, o întâlnire, însă îți poți aminti detaliile pornind de la un indiciu, nu ar trebui să te îngrijorezi foarte tare. Persoanelor aflate la începutul unei afecțiuni cognitive li se întâmplă în schimb, în mod repetat, să uite conversații recente sau pot pune aceeași întrebare de mai multe ori, pot pierde din vedere evenimente importante etc.

Ar trebui să îngrijoreze manifestări precum: uitarea frecventă a programărilor și a responsabilităților; dificultăți în gestionarea medicamentelor; uitarea unor informații personale importante; rătăcirea în locuri cunoscute; dependența tot mai mare de ajutorul altor persoane pentru activități care înainte erau simple.

Un indiciu, indică specialiștii, este repetitivitatea. Dacă uitarea devine evidentă pentru familie și începe să afecteze autonomia persoanei, este indicată o consultație medicală.

2. Dificultăți de planificare și de rezolvare a problemelor

Demența nu afectează doar memoria. Poate influența și funcțiile executive ale creierului, adică acele capacități care ne ajută să organizăm activități, să luăm decizii și să urmăm mai mulți pași pentru a îndeplini o sarcină.

O persoană poate întâmpina dificultăți în organizarea bugetului, plata facturilor, respectarea unei rețete sau urmărirea instrucțiunilor. Activitățile care înainte erau realizate fără efort pot deveni confuze și consumatoare de timp. De exemplu, cineva care și-a gestionat singur finanțele timp de decenii poate începe să facă greșeli repetate în calcule sau să uite scadențele, deși anterior nu se întâmpla.

Astfel de schimbări pot fi semnalate într-o zi mai aglomerată sau cu oboseala. Dacă în schimb se repetă și sunt diferite față de comportamentul obișnuit, trebuie să îngrijoreze.

3. Probleme în îndeplinirea activităților obișnuite

Un alt semnal de alarmă este pierderea capacității de a realiza sarcini pe care persoana le-a făcut ani la rând. Are dificultăți în a folosi telefonul, telecomanda sau electrocasnicele, nu mai poate pregăti o masă obișnuită, nu mai știe ordinea etapelor pentru o rețetă pe care o cunoștea foarte bine, ori nu poate urma un traseu cunoscut cu mașina. În stadii mai avansate, pot apărea probleme în îmbrăcare și efectuarea activităților de igiena personală.

În asemenea situații putem fi tentați să presupunem că persoana este neatentă sau că nu mai dorește să facă lucrurile singură, însă în spatele dificultăților se poate afla o problemă cognitivă reală.

4. Dezorientarea în timp și spațiu

Confuzia privind data sau ziua săptămânii se poate întâmpla oricui. Devine însă îngrijorătoare atunci când se repetă și este însoțită de dificultăți de orientare.

Persoana poate să nu mai știe unde se află, să uite cum a ajuns într-un anumit loc sau să se rătăcească pe un drum pe care l-a parcurs de nenumărate ori. Uneori, poate confunda anotimpurile sau poate crede că se află într-o perioadă mult mai îndepărtată a vieții.

Aceste episoade pot fi periculoase, mai ales dacă persoana locuiește singură, traversează străzi aglomerate sau conduce.

Dacă în schimb dezorientarea apare brusc, în câteva ore sau zile, nu trebuie presupus automat că este vorba despre demență. Confuzia acută poate avea cauze urgente, precum o infecție, reacții la medicamente sau un accident vascular cerebral, și necesită evaluare medicală rapidă.

5. Schimbări ale percepției vizuale și ale orientării spațiale

Unele forme de demență pot afecta modul în care creierul interpretează informațiile primite prin intermediul ochilor. Persoana poate avea dificultăți în estimarea distanțelor, poate aprecia greșit înălțimea unei trepte sau poate întâmpina probleme atunci când identifică obiecte și se deplasează într-un spațiu familiar. Pot apărea împiedicări repetate sau dificultăți în recunoașterea unor obiecte.

Aceste manifestări pot avea și cauze oftalmologice, neurologice sau alte explicații medicale. De aceea o schimbare a vederii trebuie investigată.

6. Dificultăți în găsirea cuvintelor și în comunicare

Persoana poate începe să uite cuvinte uzuale, să se oprească frecvent în mijlocul unei propoziții sau să aibă dificultăți în urmărirea unei conversații.

Uneori, înlocuiește cuvintele potrivite cu altele nepotrivite sau folosește formulări greu de înțeles. Poate deveni mai dificil să urmărească o discuție cu mai mulți participanți ori să înțeleagă instrucțiuni. Din cauza acestor dificultăți, persoana poate evita conversațiile, întâlnirile și situațiile în care se teme că nu va putea ține pasul cu ceilalți.

Trebui spus că o simplă ezitare în vorbire este normală. În schimb, problemele noi și persistente de limbaj, mai ales dacă se agravează, justifică o evaluare medicală.

7. Pierderea frecventă a obiectelor și imposibilitatea de a le găsi

Toată lumea își mai rătăcește telefonul sau cheile. În cazul demenței, însă, persoana poate pierde obiecte în mod repetat și ajunge să nu mai poată reconstitui pașii făcuți pentru a le găsi. Poate pune lucruri în locuri neobișnuite, cum ar fi cheile în frigider, și apoi poate uita complet unde le-a lăsat. Uneori, ajunge să creadă că altcineva i-a luat obiectele.

Acest ultim aspect poate genera tensiuni în familie. Este important ca apropiații să nu răspundă automat cu acuzații sau ironii. Pentru persoana afectată, obiectul poate părea cu adevărat dispărut, iar confuzia poate fi însoțită de teamă.

Un mediu organizat, cu locuri fixe pentru obiectele importante, poate ajuta în viața de zi cu zi, dar ceea ce nu trebuie trecut cu vederea este evaluarea cauzei.

8. Judecată afectată și decizii neobișnuite

Demența poate diminua capacitatea de a aprecia corect riscurile și consecințele unei acțiuni.

Pot apărea cheltuieli neobișnuite, vulnerabilitate crescută la fraude, neglijarea igienei sau îmbrăcăminte nepotrivită pentru vreme. Persoana poate uita să îngrijească un animal sau poate traversa strada fără să observe pericolul.

Aceste schimbări pot avea consecințe serioase asupra siguranței și independenței. Dacă familia observă astfel de comportamente, este util să discute cu medicul și să evalueze ce măsuri practice pot reduce riscurile.

În același timp, o singură decizie neinspirată nu este un indiciu suficient. Contează apariția unui tipar nou de comportament și asocierea lui cu alte dificultăți cognitive.

9. Retragerea din relații și pierderea interesului pentru activități

O persoană care începe să întâmpine dificultăți de memorie, comunicare sau orientare se poate retrage treptat din viața socială.

Poate renunța la întâlnirile cu prietenii, la hobby-uri, la plimbările obișnuite sau la activitățile de grup. Uneori, motivul este teama de a nu greși, de a nu se rătăci ori de a nu fi pusă într-o situație stânjenitoare.

Retragerea socială poate avea numeroase cauze, inclusiv depresia, singurătatea, pierderea auzului sau problemele de mobilitate. Totuși, dacă apare împreună cu tulburări de memorie și alte schimbări cognitive, trebuie luată în serios.

Menținerea legăturilor cu familia și prietenii este importantă atât pentru starea emoțională, cât și pentru sănătatea generală a creierului.

10. Schimbări de personalitate, dispoziție și comportament

Uneori, primele schimbări observate de familie nu țin de memorie, ci de felul în care persoana se comportă. Cineva calm și sociabil poate deveni iritabil, suspicios sau anxios. O altă persoană poate părea apatică, își poate pierde inițiativa ori poate reacționa disproporționat la situații obișnuite.

Pot apărea tulburări de somn, teamă neobișnuită, schimbări rapide ale dispoziției sau, în anumite forme de demență, halucinații.

Trebuie însă spus că și depresia, anxietatea, efectele medicamentelor și alte probleme medicale pot provoca simptome asemănătoare, de aceea este importantă evaluarea acestor manifestări înainte de a le pune pe seama vârstei sau a caracterului.

Când să mergem la medic

Cele zece semnale de alarmă amintite mai sus nu este necesar să apară toate pentru ca situația să ne îngrijoreze cu adevărat.

Dacă problemele de memorie, orientare, limbaj sau comportament sunt persistente și afectează activitățile obișnuite, este indicat să programezi o consultație la medicul de familie, care poate recomanda evaluarea neurologică sau geriatrică.

Poate fi util să și pregătești această întâlnire cu medicul, notându-ți date despre: ce schimbări ai observat; când au început și cât de des apar; dacă s-au agravat în timp; ce activități sunt afectate; ce medicamente ia persoana și ce alte probleme medicale are.

Dacă este posibil, un membru al familiei care cunoaște bine persoana poate oferi exemple concrete medicului. În evaluare pot fi incluse discuția despre simptome, teste cognitive, analize de sânge și, când este indicat, investigații imagistice ale creierului.

Unele cauze ale problemelor de memorie sunt tratabile. Identificarea lor este unul dintre motivele pentru care nu trebuie amânată consultația.

Mai mult, sunt și semne care pot indica o urgență și care impun să sunăm la 112 - apariția bruscă a confuziei, a dificultăților de vorbire, a slăbiciunii pe o parte a corpului sau a altor semne neurologice acute -, pentru că poate fi vorba inclusiv de un accident vascular cerebral.

8 măsuri susținute de cercetări pentru a reduce riscul de demență

Nu există o metodă care să garanteze că o persoană nu va dezvolta demență. Vârsta, predispoziția genetică și alți factori care nu pot fi controlați joacă un rol important. Cu toate acestea, cercetările arată că sănătatea cardiovasculară, activitatea fizică, stimularea cognitivă și relațiile sociale pot contribui la reducerea riscului.

Un principiu esențial este că sănătatea inimii și cea a creierului sunt strâns legate. Hipertensiunea, diabetul, fumatul și sedentarismul afectează vasele de sânge și pot contribui la deteriorarea sănătății cognitive. Iată ce putem face pentru a reduce riscurile:

1. Fă mișcare în mod regulat

Activitatea fizică ajută la controlul tensiunii arteriale, al glicemiei și al greutății, îmbunătățește sănătatea cardiovasculară și contribuie la menținerea mobilității. Nu este nevoie să începi cu antrenamente intense. Mersul alert, mersul pe bicicletă, înotul, dansul sau grădinăritul sunt variante accesibile pentru multe persoane.

NHS (Serviciul Național de Sănătate din Marea Britanie) recomandă adulților să aibă cel puțin 150 de minute de activitate aerobică de intensitate moderată pe săptămână, adaptată stării de sănătate, și exerciții de întărire musculară de cel puțin două ori pe săptămână. Astfel de activități pot fi plimbări de 10–15 minute, iar durata poate crește treptat. Persoanele cu afecțiuni cronice sau probleme de mobilitate ar trebui să discute cu medicul despre tipul de activitate potrivit.

2. Mănâncă echilibrat

O alimentație sănătoasă contribuie la controlul tensiunii arteriale, al colesterolului și al glicemiei, factori care influențează sănătatea creierului.

Din alimentația sănătoasă nu lipsesc: legume și fructe variate; cereale integrale; fasole, linte și alte leguminoase; nuci și semințe, în cantități potrivite; pește și surse de proteine de calitate; grăsimi nesaturate, precum uleiul de măsline.

Sunt și alimente pe care, în schimb, ar trebui să le evităm: sare în exces, zahăr în exces, alimente ultraprocesate și grăsimi saturate.

3. Ține sub control tensiunea arterială, colesterolul și diabetul

Hipertensiunea, diabetul și nivelul crescut al colesterolului pot afecta vasele de sânge, inclusiv pe cele care alimentează creierul, iar în timp aceste probleme pot contribui la riscul de declin cognitiv și demență vasculară.

De aceea, controalele medicale regulate sunt importante chiar și atunci când te simți bine.

Dacă ai primit un diagnostic de hipertensiune sau diabet, urmează recomandările medicului, ia tratamentul prescris și monitorizează valorile atunci când ți se recomandă. Nu modifica singur dozele și nu întrerupe medicamentele fără sfatul specialistului.

Prevenirea accidentelor vasculare cerebrale și gestionarea factorilor de risc cardiovascular reprezintă componente importante ale protejării sănătății creierului.

4. Renunță la fumat și limitează consumul de alcool

Fumatul afectează vasele de sânge și crește riscul de boli cardiovasculare și accident vascular cerebral. Renunțarea la fumat aduce beneficii pentru sănătate la orice vârstă.

Consumul excesiv de alcool poate afecta creierul, poate crește tensiunea arterială și poate contribui la alte probleme de sănătate asociate cu demența.

Dacă bei alcool, reducerea consumului este o măsură utilă. Nu există motive să începi să bei alcool pentru presupuse beneficii asupra memoriei sau sănătății creierului.

Pentru persoanele care au dificultăți în a controla consumul, sprijinul medicului poate fi important.

5. Continuă să înveți și să-ți stimulezi creierul

Creierul beneficiază de activități care solicită atenția, limbajul, memoria și capacitatea de rezolvare a problemelor.

Poți citi, învăța o limbă străină, cânta la un instrument, găti rețete noi, juca jocuri de strategie sau învăța să folosești o tehnologie nouă.

BBC Science Focus subliniază că educația și stimularea cognitivă sunt asociate cu o sănătate cognitivă mai bună. Una dintre explicațiile discutate în cercetări este conceptul de „rezervă cognitivă”: capacitatea creierului de a face față mai bine unor modificări neurologice înainte ca acestea să provoace dificultăți evidente.

Nu există un joc, o aplicație sau un exercițiu care să garanteze prevenirea demenței, așa că cel mai util este să alegi activități variate, plăcute și suficient de provocatoare pentru tine.

6. Păstrează legătura cu oamenii

Relațiile sociale contribuie la starea emoțională, reduc izolarea și oferă ocazii de conversație și stimulare mentală. Poți menține contactul cu prietenii, participa la activități comunitare, petrece timp cu familia sau te poți implica în voluntariat. Dacă deplasările sunt dificile, apelurile telefonice și conversațiile video pot fi alternative utile.

Singurătatea persistentă și izolarea socială au fost asociate cu un risc mai mare de demență. Deși singurătatea nu provoacă în mod direct demența, este un motiv în plus pentru a încuraja relațiile sociale și sprijinul comunitar.

Este important și să observăm persoanele în vârstă care trăiesc singure și care nu mai au ocazii regulate de a interacționa cu alții.

7. Ai grijă de somn și de sănătatea auzului și a vederii

Somnul insuficient sau fragmentat poate afecta atenția, memoria și starea de spirit. Încearcă să păstrezi un program regulat, să limitezi cofeina spre seară și să creezi un mediu potrivit pentru odihnă.

Dacă sforăi puternic, ai pauze respiratorii în timpul somnului sau te trezești frecvent foarte obosit, discută cu medicul. Unele tulburări de somn, precum apneea obstructivă, necesită evaluare și tratament.

Și sănătatea senzorială contează. Pierderea auzului netratată poate îngreuna comunicarea și favoriza izolarea socială. Problemele de vedere pot limita mobilitatea și participarea la activități. Controalele periodice și utilizarea aparatelor auditive sau a ochelarilor atunci când sunt recomandate pot ajuta la menținerea autonomiei.

OMS include gestionarea pierderii auzului și a altor probleme de sănătate printre măsurile care pot contribui la reducerea riscului cognitiv.

8. Redu riscul de traumatisme craniene și expunerea la poluare

Loviturile grave la cap pot avea consecințe neurologice pe termen lung. Folosirea centurii de siguranță, a căștii în activitățile care o impun și prevenirea căderilor sunt măsuri de protecție importante.

Poluarea aerului este un alt factor asociat cu riscul de demență. Nu poate fi evitată complet de fiecare persoană, dar expunerea poate fi redusă uneori prin alegerea unor trasee mai puțin circulate pentru plimbări, aerisirea locuinței în perioadele cu poluare mai redusă și respectarea avertizărilor locale privind calitatea aerului.

Vitaminele și suplimentele pot să prevină demența?

Promisiunile comerciale privind suplimentele pentru memorie trebuie privite cu prudență. Nu există dovezi solide că administrarea de vitamine sau suplimente alimentare previne demența la persoanele care nu au o carență diagnosticată.

Ghidurile OMS actualizate în 2026 nu recomandă administrarea de rutină a vitaminelor B și E, a acizilor grași omega-3 sau a multivitaminelor și mineralelor exclusiv pentru prevenirea declinului cognitiv ori a demenței, în absența unei deficiențe diagnosticate.

Vitaminele sunt importante, însă deficiențele nutriționale trebuie identificate și tratate atunci când există, așa că înainte de a lua produse promovate pentru memorie ar trebui să discuți cu medicul sau farmacistul, mai ales dacă urmezi deja un tratament.

Lucruri simple de repetat cu periodicitate

Protejarea sănătății creierului nu presupune schimbarea radicală a vieții peste noapte. Obiceiurile mici, repetate constant, sunt mai ușor de păstrat și pot aduce beneficii generale importante, sunt de părere specialiștii.

Iată câteva exemple astfel de exemple:

- în fiecare zi: fă o plimbare, dacă starea de sănătate îți permite, și rezervă timp pentru o activitate care îți stimulează mintea;

- în fiecare săptămână: întâlnește-te cu cineva drag, încearcă o activitate nouă și planifică mese echilibrate;

- periodic: verifică-ți tensiunea arterială, glicemia și colesterolul conform recomandărilor medicului;

- ori de câte ori este necesar: mergi la controale pentru auz și vedere și solicită ajutor pentru probleme persistente de somn;

- dacă observi schimbări cognitive: nu amâna evaluarea medicală și nu încerca să stabilești singur un diagnostic.