De acum se va cunoaste eficienta fiecarui act medical

ne asigura dr. Daniela Bartos, ministrul Sanatatii

Un amplu proiect de privatizare, coordonat de o divizie a Bancii Mondiale, incheierea procesului de descentralizare si inceperea unui program de reabilitare a medicinii pentru mama si copil sunt doar cateva dintre prioritatile din domeniul sanitar. D-na dr. Daniela Bartos, ministrul Sanatatii, ne-a prezentat detalii despre situatia reformei in aceasta zona. - De ce nu ajung banii in spitale? - Deoarece, caz unic in lume, avem un sistem public care finanteaza toate tratamentele si procedurile, indiferent de costul lor. De regula, sistemele publice isi stabilesc, in functie de venituri, un pachet de servicii pe care il pot sustine fara contributia directa a pacientului. Sau asigura doar un anumit numar de interventii, pentru toate procedurile de inalta tehnologie, la care pacientii au acces in ordinea de pe lista de asteptare. Restul se pot face doar cu contributia asiguratului. La noi, lucrurile nefiind bine reglementate, s-a cerut orice, si s-a obtinut aproape orice, acumulandu-se datorii. Pentru ca nu s-a reglementat de la inceput, cum prevedea legea, va fi foarte greu sa convingi publicul sa accepte acum introducerea pachetului minim de servicii sau a listelor de asteptare. - Dar nimeni nu primeste tot ce vrea? - In sanatate se intampla un fenomen similar comertului socialist. Atunci, carnea era foarte ieftina, dar nu se gasea. Pretul real era stabilit prin vanzarea pe sub tejghea. In spitale, tomograful ar trebui sa mearga non-stop, pentru ca nu sunt plafonari ale numarului de cazuri. In realitate, el nu realizeaza decat un numar limitat de investigatii, pentru ca ba se strica tubul, si nu sunt bani de reparat, ba nu este substanta de contrast. Atat este numarul de investigatii pe care il poate sustine societatea. La fel cu transplanturile sau implanturile. - Sistemul permite tratamentul preferential, deci intretine nevoia de a da spaga? - Vor fi introduse liste de asteptare. Am pregatit legea asigurarilor voluntare si, o data promulgata, vor deveni obligatorii listele. Cine nu vrea sa stea la rand si are posibilitatea sa plateasca, va incheia o asigurare privata, lasand locul de pe lista liber, pentru un om fara posibilitati. S-au introdus, din acest an, Registrele nationale, pe afectiuni. Avem deci o evidenta clara a bolnavilor, in cateva domenii: ortopedie, diabet si, nu o spun cu sufletul deschis, pentru SIDA. Aici am avut, in ultima vreme, mai multe raportari diferite, de aceea se fac verificari. Pentru ca am indicii ca nu toate lucrurile sunt transparente, am cerut o noua analiza. - Cum merg planurile de privatizare? - S-a hotarat sa se inceapa cu trei spitale-pilot, urmand ca pe baza rezultatelor privatizarea sa se extinda si la alte spitale. Vom avea, deci, externalizarea serviciilor de laborator si radiologie la Spitalul Colentina. Modelul "aripii de spital private" va fi aplicat la Polizu, iar un model de externalizare comuna a serviciilor spalatorie-bucatarie va fi aplicat pe platforma Spitalului nr. 9. Consultantul de la Banca Mondiala ne va asigura un contract in beneficiul sistemului public. Ne gandim sa cerem si sa folosim astfel de contracte si in cazul medicilor balneologi, care vor lucra in serviciul firmelor de turism care au preluat patrimoniul balnear. Fiindca s-a luat o decizie buna in zona turismului balnear, se va vedea incepand din sezonul viitor o revenire spectaculoasa a domeniului. - Ati renuntat la vreo sectie sau aripa de spital ineficienta? - S-au scos din circuit mii de paturi folosite ineficient. Spatiile nu se vor inchide, insa ele vor fi administrate impreuna cu Ministerul Muncii, atat pentru cazurile sociale, care azi stau in spitale pentru ca n-au casa, cat si pentru persoanele care au nevoie de ingrijire medicala minima, dar nu se pot descurca fara sprijinul unui personal calificat. Incepand din 2003, cand aceste institutii vor fi bugetate, fiecare judet va avea cel putin doua astfel de asezaminte sociale. Se estimeaza ca va disparea astfel nevoia a cel putin 15-30 la suta din internarile in clinici de varf, unde costurile sunt mult mai mari. - Cat ati reusit sa economisiti prin licitatiile la medicamente? - Aceste licitatii, inclusiv cele on-line, au reusit sa descopere, in primul rand, ca distribuitorii aveau mari probleme de functionare: le lipseau autorizatii, avize, personal. Nu fusesera controlati, pana acum, de directorii de spital, in nici un fel. La oncologie am facut economii de 2,4 milioane de euro, prin licitatia pentru dializa s-au economist aproape 1 milion de euro. La licitatia pentru SIDA economiile sunt mult mai mici, dar totusi ne incadram in buget si putem trata toti bolnavii. - Ce inseamna proiectul DRG? - Este un sistem de finantare pe grupe de diagnostic. Adica, se deconteaza aceeasi suma pentru tratarea unei anumite boli, indiferent de spital. Va fi o incizie zdravana in toate clinicile ineficiente sau care trateaza prost bolnavii. In decembrie se incheie studiul-pilot, in 23 de spitale, iar din ianuarie sistemul va fi extins in intreaga tara. Atunci vom sti exact ce clinici merita banii de la Asigurari si care risipesc fondurile. Sistemul DRG va stopa risipa si internarile nejustificate, permitandu-ne sa-i platim pe medicii care muncesc cu adevarat mai aproape de valoarea lor reala.