Cum ne afectează pe termen lung Covid-19. Legătura dintre bolile autoimune și infecțiile respiratorii
0Deja știm că în urma infecției cu Covid-19 rămân multe urme în organism, tot mai multe dovezi arată că, independent de „long-Covid”, noul coronavirus poate da sistemul imunitar peste cap și poate declanșa boli autoimune, în anumite cazuri.
Potrivit unui articol The New York Times, coronavirusul poate deruta sistemul imunitar și provoca tulburări autoimune. Datele arată că acest lucru se întâmplă mai ales la cei care au fost grav bolnavi de Covid.
Însă este nevoie de studii care să se întindă pe o durată lungă de timp și pe un număr mare de oameni, pentru ca aceste legături să fie explicate.
Alți viruși care pot provoca boli autoimune
Însă noul coronavirus nu este singurul care poate provoca astfel de simptome. Cercetătorii știu că și alte infecții pot duce către boli autoimune, cum ar fi virusul Epstein-Barr.
Studiile arată că una din zece persoane care au mononucleoză, declanșată de virusul Epstein-Barr, ajung să dezvolte encefalomielită mialgică, adică sindromul oboselii cronice. O cercetare de anul trecut leagă acest virus și de scleroza multiplă.
"Cu toții suntem infectați cu o multitudine de viruși și, în majoritatea cazurilor, nu avem parte de autoimunitate", a declarat Dr. Alberto Ascherio, epidemiolog la Harvard T.H. Chan School of Public Health, care a condus studiul privind scleroza multiplă, citat de The New York Times.
De altfel, nu sunt singurii agenți patogeni care pot da declanșa boli autoimune în cazul anumitor persoane. Bacterii precum chlamydia și salmonela pot inflama articulațiile, pielea și ochii - o afecțiune numită artrită reactivă, iar enterovirusurile pot induce în eroare organismul pentru a ataca propriile celule pancreatice, ceea ce duce la diabet de tip 1.
Mai mult decât atât, virusul care provoacă febra dengue sau virusul H.I.V. pot provoca autoimunitate la unele persoane.
Dar, potrivit Dr. Timothy Henrich, virusolog la Universitatea din California, San Francisco, Covid 19 pare să formeze un altfel de reacție pe termen lung.
"Există ceva specific la SARS-CoV-2 care pare să o diferențieze, în ceea ce privește gravitatea și durata", a spus doctorul, potrivit sursei citate anterior.
Autoanticorpii ne fac mai vulnerabili in fața infecției COVID-19
Oamenii de știință au observat, la începutul pandemiei, că anticorpii care țintesc organismul în locul agentului patogen, numiții autoanticorpi, sunt importanți în Covid.
Astfel, persoanele care aveau autoanticorpi împotriva interferonului, o componentă cheie a sistemului de prim răspuns al organismului la agenții patogeni, înainte de a se confrunta cu coronavirusul, aveau mai multe șanse de fi grav afectați sau chiar de a muri din cauza infecției Covid.
Datele arată că aproximativ 10% dintre pacienții grav afectați de Covid, în mare parte bărbați de peste 55 de ani, aveau acești anticorpi, comparativ cu doar 0,3 la sută în populația generală. Zeci de cercetări au descoperit autoanticorpi la persoanele care au avut Covid.
Astfel, aproape jumătate dintre persoanele care au avut această boală sunt purtătoare de anticorpi care pot altera sistemul imunitar, pot deteriora vasele de sânge, pot afecta reglarea tensiunii arteriale și pot duce la diabet, artrită reumatoidă și cheaguri de sânge.
De altfel, o cercetare a descoperit autoanticorpi la copiii cu sindrom inflamator multisistemic, o afecțiune rară asociată cu Covid.
Cu toate acestea, autoanticorpii par să fie independenți de Covidul de lungă durată. Deși câteva studii au legat prezența acestora de Long Covid, spunând că prezența lor este unul dintre cei patru factori de risc majori pentru acest sindrom, alte echipe spun că autoanticorpii nu sunt legați de Covidul de lungă durată.
Doctorul Timothy Henrich, care a analizat mii de proteine, spune că "această semnătură de autoanticorpi pare a fi un fenomen legat de Covid, post-Covid și nu legat de Covid lung".
Trebuie să știm că simpla prezență a autoanticorpilor nu anunță o boală autoimună.
"În orice infecție virală, apar autoanticorpi, iar acest lucru este cunoscut de zeci de ani", a declarat Dr. Shiv Pillai, imunolog la Harvard Medical School.
Deși peste mulți ani, cercetătorii pot lega bolile autoimune mai des de persoanele care au avut o formă severă de Covid, nu se poate trage în acest moment o conlucize pe această temă. Doctorul imunolog de la Harvard Medical School spune că "este posibil să existe mulți, mulți alți factori care trebuie să fie îndepliniți pentru ca cineva să facă boala".
De ce dezvoltă oamenii boli autoimune
Oamenii de știință nu pot spune cu exacitate de ce anumite persoane dezvoltă boli autoimune, însă pare să aibă legătură cu unele gene și cu un catalizator de mediu.
De asemenea, autoanticorpii au legătură cu aceste afecțiuni. De exemplu, lupusul este precedat de niveluri ridicate de autoanticorpi cu mai mult de 10 ani înainte de debutul bolii.
"Cea mai probabilă explicație este că ai toți acești factori de risc, ai toate aceste lucruri pregătite și există un declanșator final", a declarat Dr. Iñaki Sanz, imunolog la Universitatea Emory.
Însă, pentru a se stabili o legătură clară între un virus și o afecțiune autoimună este nevoie de un studiu riguros care să includă observarea unui număr mare de persoane, pe o perioadă lungă de timp, cum a fost cel care a legat virusul Epstein-Barr de scleroza multiplă.
Virusul E.B.V. și scleroza multiplă
Virusul E.B.V., un membru al familiei herpesvirus, infectează aproape toată lumea la un moment dat, iar odată intrat în organism acesta persistă pentru totdeauna. El poate fi reactivat de stres și schimbări hormonale, sau chiar de Covidul de lungă durată.
În studiul care leagă acest virus de scleroză multiplă au fost implicați peste zece milioane de soldați activi din armata americană, cărora le-au fost analizate mostre timp de zece ani. Astfel, oamenii de știință au descoperit că cei care au fost infectați cu E.B.V. au avut un risc de 32 de ori mai mare de scleroză multiplă, în comparație cu cei care nu aveau virusul. Aceștia nu au observat relații similare cu alte virusuri.
Și alte studii susțin asocierea dintre E.B.V. și scleroza multiplă și se lucrează la un vaccin împotriva acestui virus.
O posibilă explicație, susținută de un studiu publicat anul trecut, este că E.B.V. imită o proteină umană, putând deturna anticorpii produși împotriva virusului. Datele arată că una din patru persoane cu scleroza multiplă are acești anticorpi.
Totuși, în alte cazuri, este posibil ca organismul să nu elimine niciodată complet un agent patogen după infecție, iar persistența virusului poate menține organismul într-o stare de alertă imunitară ridicată, ducând în cele din urmă la autoimunitate.
Cercetătorii caută tratamente pentru aceste cazuri, însă la un număr mic de persoane, medicamentele antivirale și vaccinarea pot ameliora simptomele de Covid lung, ceea ce sugerează că virusul viu ar putea fi sursa.
În prezent, Dr. Henrich conduce un studiu care analizează anticorpii monoclonali în doze mari care ar absorbi fragmentele virale rătăcitoare care persistă în organism.
"Dacă proteinele virale cauzează un proces auto-reactiv, atunci, prin eliminarea acestor proteine virale, s-ar putea îmbunătăți de fapt starea generală de sănătate", a declarat Dr. Henrich.
Se încarcă comentariile...
