Cum ar putea avea România spitale ca afară. Manager: „Paradoxal, modernizarea va accentua criza”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Potrivit datelor Eurostat, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește banii alocați pentru îngrijirea sănătăţii populației.  Concret, în anul 2022, în timp ce media cheltuielilor pe cap de locuitor la nivel european a fost de 3.600 de euro, în România s-au alocat doar 858 de euro. Iar situația stă la fel de prost și când vine vorba despre procentul din PIB alocat acestui domeniu.   

pacient in spital
Lipsa banilor îngroapă sănătatea românească. Sursa: arhivă

Prof. univ. Dr. Dorel Săndesc, managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Timişoara, a declarat pentru „Adevărul” că asistăm la un adevărat paradox: „Avem spitale modernizate, multe dintre ele, s-a investit în aparatură de ultimă generație însă, pe de altă parte, serviciile medicale sunt subfinanțate”. 

Potrivit Eurostat, cele mai mari cheltuieli pentru sănătate au fost raportate în Luxemburg, unde acum doi ani au fost alocați 6.590 de euro per locuitor. Urmează Danemarca, o țară care a alocat 6.110 de euro şi Irlanda cu 5.998 de euro. La polul opus se află Polonia, care a cheltuit pentru sănătatea cetățenilor 1.137 de euro per locuitor, Bulgaria, cu un capital de doar 990 de euro și România cu 858 de euro. 

Însă, făcând o comparație cu situația din 2014, cheltuielile pentru sănătate au crescut în toate statele UE, inclusiv în România. Concret, cele mai mari creşteri procentuale au fost înregistrate în Letonia (140,5%), Lituania (125,6%) şi România (123,1%), mai arată datele Eurostat. 

În ceea ce privește procentul din PIB alocat sănătății, la nivelul Uniunii Europene acesta se situa în anul 2022 la 10,4%. Cele mai mari ponderi au fost raportate în Germania (12,6% din PIB), Franţa (11,9%) şi Austria (11,2%). La polul opus, cele mai mici ponderi au fost înregistrate în Luxemburg (5,6% din PIB), România (5,8%) şi Irlanda (6,1%).

Raportat la anul 2014, în 2022 doar şase state membre UE au avut o pondere mai mică a cheltuielilor cu îngrijirea sănătăţii în PIB. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Irlanda (scădere de 3,4 puncte procentuale), Danemarca (scădere de 0,8 puncte procentuale) şi Ţările de Jos (scădere de 0,5 puncte procentuale). În cazul României, ponderea cheltuielilor cu îngrijirea sănătăţii în PIB a crescut de la 5% în 2014, până la 5,8% în 2022.

Dorel Săndesc: „Ne aflăm în fața unui paradox”

„Din păcate, situația României nu ne miră. De când a intrat în Uniunea Europeană, țara noastră este constant pe ultimul loc în ceea ce privește procentul din PIB alocat sănătății. Implicit, și sumele de bani de care beneficiază cetățenii pentru îngrijiri medicale sunt și ele foarte mici”, a explicat prof. dr. Dorel Săndesc situația gravă în care ne regăsim.

Atunci când noi, cei care muncim în sistem, spunem că avem dificultăți, probleme cu finanțarea, se vine repede cu următorul răspuns: bani ar fi, dar nu sunt folosiți adecvat. Recunosc, se poate ameliora semnificativ utilizarea adecvată a fondurilor disponibile dar, chiar și așa, nu putem ascunde celălalt adevăr dureros, și anume că avem cea mai mică finanțare din Uniunea Europeană”, continuă medicul.

Acesta a precizat că România se află în fața unui mare paradox. „În ultimii trei ani, cel puțin, numai cine nu vrea nu vede investițiile extraordinare în infrastructura din sănătate. În sfârșit se construiesc spitale, în paralel se modernizează cele existente, s-au accesat programe majore pentru dotarea celor mai multe structuri sanitare. Ele sunt binevenite și istorice. Pe de altă parte, însă, dacă această dezvoltare absolut necesară nu este urmată și de o finanțare adecvată, nu vom face decât să accentuăm și mai mult criza din domeniul sanitar. Paradoxal, modernizarea va accentua criza. Pentru că nu poți să asiguri funcționarea unor spitale modernizate dacă nu modifici modul de finanțare a serviciilor”, explică specialistul. 

Radu Gănescu, reprezentant al pacienților: „Sistemul are nevoie de o restructurare din temelii”

Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afectiuni Cronice din România (C.O.P.A.C.) a declarat pentru „Adevărul” că avem nevoie de o reformă a sistemului. „O să vă spun trei lucruri care mi se par foarte importante: în primul rând, banii care se colectează din plata asigurărilor de sănătate nu pot acoperi asigurările de sănătate pentru 15 milioane de cetățeni. Suntem 5,6 milioane de contributori. Nu există, prin urmare, un buget suficient care să acopere serviciile de sănătate pentru toți românii”, a explicat pacientul. 

Al doilea lucru la care se referă Radu Gănescu este restructurarea din punct de vedere administrativ a spitalelor. Pacientul propune ca spitalele care nu produc să fie închise, iar banii alocați acestora să fie redistribuiți către unități medicale mari, care atrag un număr mare de bolnavi. „La numărul de locuitori noi avem cele mai multe spitale din întreaga Europă. Care, din păcate, multe dintre ele nu au nici măcar resursa umană necesară, ce să mai vorbim de finanțare! Dar ele sunt deschise și consumă din același buget de care beneficiază și spitalele mari. Vorbim despre un sistem ineficient. Fondurile ar trebui să fie altfel distribuite”.

Al treilea lucru, mai spune Radu Gănescu, este faptul că în România există spitale care țin de Ministerul Sănătății și spitale care se află în subordinea autorităților locale. „Suntem în situația în care nu răspunde nimeni pentru ce se întâmplă în unitățile medicale administrate de consiliile județene sau primării. Parcă sunt ale nimănui. Ele consumă bani, dar sunt ținute, mai degrabă, pentru ca cineva să spună că care spital într-o anumită regiune. Acestea ar trebui restructurate, iar atenția ar trebui îndreptată către centrele regionale, mari, care vor avea nevoie de finanțare pe măsură”.

O soluție salvatoare: spitalele de stat să funcționeze și în regim privat

Medicul Dorel Săndesc este de părere că o mai mare libertate de decizie oferită managerilor de spitale ar putea reprezenta un prim pas către ieșirea din criză și către normalizarea situației. „Spitalul public ar trebui să asigure, pe lângă serviciile pe care deja le oferă, și servicii suplimentare la cererea pacientului. O să vă dau un exemplu: să presupunem că un pacient este programat pentru o intervenție chirurgicală, dar dorește să urgenteze această procedură. El nu ar avea de făcut decât să solicite acest lucru spitalului de stat, în loc să apeleze la serviciile medicale private. Pacientul ar achita tarife mai mici și ar avea siguranța că se află pe mâini bune. Dar nu spun că medicii din privat nu ar fi profesioniști. Spun doar că dacă ceva nu merge bine acolo, pacientul este trimis la noi, în sistemul public. Dacă această măsură, absolut simplă, absolut justificată, se va implementa, ea va da posibilitatea managerilor care au inițiativă să dezvolte spitalul. Avantajele ar fi extraordinare”. 

Pacienții, pe de altă parte, ar putea beneficia de aceste servicii, printr-o asigurare privată de sănătate. „Iar beneficiile financiare care vor reveni spitalului vor fi folosite pentru pacienții internati, pentru oamenii care nu își permit să apeleze la servicii private.  Aceste câștiguri nu vor merge în dividendele unui proprietar, al unui fond de proprietate cu chip nevăzut, ci vor merge la concetățenii noștri aflați în nevoi. Și acest lucru cred că este de importanță majoră și statul român trebuie să aprobe aceste schimbări”, a mai declarat medicul Dorel Săndesc. 

Astfel, dualitatea public-privat va funcționa firesc. „Medicii angajați în spitalul public vor putea desfășura activitatea privată tot în spitalul public și, astfel, se va rezolva și această problemă a drenajelor de pacienți dintr-o parte în alta”, a concluzionat medicul. 

Sănătate

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite