Medicul Dorel Săndesc despre infecțiile din spitale: „În Occident se caută cauzele, nu vinovatul care să fie executat”
0Cele mai multe greșeli medicale apar în chirurgie, în obstetrică și ginecologie, dar tot aici intră și infecțiile intraspitalicești. Medicul Dorel Săndesc susține că a fost printre primii care a raportat problemele întâmpinate în secția ATI.
Conducerea Colegiului Medicilor din România și-a propus să aducă în dezbatere publică o serie de teme importante, atât pentru medic, cât și pentru pacient. Modul de abordare a greșelilor medicale în România și problematica malpraxis-ului au fost dezbătute la întâlnirea de la Facultatea de Medicină din Timișoara.
Medicii spun că, spre deosebire de țările din Occident, în România greșelile medicale, inerente, nu sunt raportate din teama de a nu fi judecați sau dați afară, ceea ce nu duce însă la însănătoșirea unui sistem, și el bolnav.
Medicul anestezist Dorel Săndesc susține că a fost printre primii care a raportat problemele întâmpinate în secția ATI a Spitalului Județean din Timișoara.
„În țările avansate există acest sistem al analizei deschise, care e focalizată în găsirea cauzei și mecanismelor care au dus la o complicație, la un incident sau la o eroare. Are ca scop căutarea cauzelor, nu căutarea vinovaților. Din păcate, în România, în fața unei complicații trebuie găsit un vinovat și executat într-o formă sau alta. Și credem că ne-am făcut treaba. Eu fac debrifing după fiecare care a pus probleme. E un fenomen care ține de inevitabilitate, dar poate fi redus”, a declarat medicul Dorel Săndesc.
„Infecțiile sunt prețul pe care-l plătim să menținem în viață pacienții”
Cele mai multe greșeli medicale apar în chirurgie, în obstetrică și ginecologie, dar tot aici intră și infecțiile intraspitalicești.
“În România, orice infecție intraspitalicească este considerată culpabilitate, trebuie găsit vinovatul, să-l executăm. Realitatea nu este așa. Noi am putea avea zero infecții în ATI, dar asta ar însemna să nu intubăm pacienții până în trahee, când nu mai respiră, să nu punem catetere în vene și creier, perfuzii, sonde, atunci n-am avea infecții, dar mortalitatea ar fi 100 la sută. De multe ori, infecțiile sunt prețul pe care îl plătim să menținem în viață pacienții. Organismul uman are mai mulți microbi decât celule proprii, conviețuim cu ei și chiar sunt utili când suntem sănătoși. Când imunitatea se prăbușește, ei devin agresivi”, a explicat Săndesc.
„Nu există secție de ATI serioasă din lume să nu aibă infecții"
Șeful secției ATI de la Spitalul Județean din Timișoara a mai observat un fenomen, în care pacienții suferă de pe urma infecțiilor, dar microbii nu sunt luați din spital.
„De cele mai multe ori, infecțiile sunt determinate de floră proprie. Acum, când antibioticele se folosesc în agricultură, la creșterea animalelor, pacienții vin într-un procent tot mai mare cu microbi rezistenți. Screeningurile arată clar acest lucru. Acești microbi au capacitatea de a-și dezvolta rezistență. Poți să ai o infecție multidrag rezistentă, dar nu e luată din spital, ci din altă sursă. Eu am fost printre primii care au raportat, iar rezultatul a fost să fiu amendat. Nu există o secție de ATI serioasă din lume să nu aibă infecții. Dar trebuie să căutăm soluții să le scădem”, a spus Dorel Săndesc.
Peste 90 la sută din erorile mediale nu sunt rezultatul greșelii unui singur individ, ci al eșecului unui sistem. Un sistem medical precar, echipat necorespunzător, cu personal suprasolicitat și obosit. În România există un sistem de raportare online a greșelilor medicale. 40 la sută din spitale nu au raportat însă niciodată vreo greșeală, ceea ce este imposibil, spun specialiștii.
Se încarcă comentariile...
