Cele mai vehiculate mituri despre sănătate: sfaturi pe care să nu le crezi
0
Acum, parcă mai mult decât oricând, suntem bombardaţi din toate părţile cu recomandări privind ceea ce ar trebui şi ce nu ar trebui să facem ca să trăim mult şi să ne menţinem sănătoşi. Nu toate aceste sfaturi sunt, însă, sprijinite de dovezi ştiinţifice.
Teoria celor 8 pahare cu apă pe zi
Este o recomandare pe care au împrumutat-o şi medicii români de la cei americani, iar americanii nu ştiu nici ei de unde provine acest sfat, de vreme ce nu este demonstrat ştiinţific, potrivit newscientist.com. Este un mit care, pur şi simplu, nu dispare. Unii dau vina pe industria de îmbuteliere a apei, dar şi medicii şi chiar organizaţiile de promovare a sănătăţii recomandă cele 8 pahare sau doi litri de apă pe zi.
De fapt, oamenii de ştiinţă spun că nu este obligatoriu să bem numai apă ca să ne hidratăm, luăm apă din fructele şi legumele pe care le consumăm vara, dar şi din sucuri şi din ceaiuri. Ar trebui să bem apă atunci când ne este sete, recomandă specialiştii. Totuşi, există o problemă şi cu acest sfat: copiii mici şi vârstnicii au probleme în a identifica senzaţia de sete şi ar trebui hidrataţi controlat.
Zahărul îi face pe copii hiperactivi?
De câte ori nu auzim astăzi: „Nu-i da ciocolată copilului, că nu te mai poţi înţelege cu el după aceea!“? Ei bine, se pare că această legătură nu există decât în mintea părinţilor, potrivit newscientist.com.
Studiile demontează acest mit: oricât de greu ar fi de crezut, zahărul nu este responsabil pentru hiperactivitatea copiilor. De altfel, cercetările de amploare realizate de-a lungul timpului nu au putut demonstra că ar exista o legătură între zahăr şi comportamentul hiperactiv nici măcar în cazul copiilor cu ADHD (tulburare hiperkinetică cu deficit de atenţie).
Suplimentele cu antioxidanţi te ajută să trăieşti mai mult?
Tot auzim în ultimii ani despre radicalii liberi proveniţi din alimentaţia proastă sau din aerul pe care-l respirăm şi de antioxidanţii care-i combat. Dar radicalii liberi sunt molecule ce rezultă şi în mod natural în corpul nostru pe măsură ce celulele metabolizează hrana, fie ea naturală şi sănătoasă. De-a lungul vieţii, radicalii liberi produc daune organismului care, cumulate, ne îmbătrânesc şi ne îmbolnăvesc. Dar, din fericire, tot în dieta naturală există substanţe care combat efectul radicalilor liberi – antioxidanţii.
Totuşi, oamenii de ştiinţă au crezut, în anii ’70, că pot anihila mai rapid şi mai eficient efectele radicalilor liberi cu ajutorul pilulelor de vitamine şi minerale. De altfel, chimistul dublu laureat al Premiului Nobel Linus Pauling recomanda doze mari de suplimente cu vitamine, deşi nu existau studii care să le ateste beneficiile. De altfel, lui i se datorează avântul pe care l-a luat industria suplimentelor alimentare. Astăzi, însă, Linus Pauling este considerat unul dintre cei mai influenţi chimişti din istorie, dar şi omul de ştiinţă care s-a înşelat amarnic în privinţa pastilelor cu vitamine.
Mai multe studii realizate din anii ’70 până în prezent nu doar că nu confirmă teoriile lui – că dacă iei multă vitamina C, de exemplu, trăieşti mai mult şi mai sănătos – ci demonstrează chiar că un aport excesiv de suplimente cu multivitamine scade drastic speranţa de viaţă (studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Minnesota în octombrie 2011). Desigur, este vorba în primul rând despre vitaminele sintetice.
Câteva kilograme în plus te pot omorî?
Într-adevăr, persoanele obeze, adică acelea care au un indice de masă corporală (greutatea exprimată în kilograme împărţită la pătratul înălţimii, exprimată în metri) peste 40 au un risc crescut de diabet de tip 2, de boli cardiovasculare şi unele tipuri de cancer care scad foarte mult speranţa de viaţă. De fapt, riscul acestor persoane de a muri prematur este cu 29% mai mare decât în cazul persoanelor normoponderale.
Dar dacă ai câteva kilograme în plus nu este cazul să te gândeşti la ce este mai rău, confirmă o analiză recentă a 100 de studii care au inclus aproximativ 3 milioane de oameni. De altfel, persoanele cu un indice de masă corporală între 25 şi 29 sunt în siguranţă, mai ales dacă duc un stil de viaţă sănătos. A nu se înţelege, însă, că trebuie să ne complacem în această situaţie, fiindcă alimentaţia şi lipsa de mişcare duc, cu siguranţă, în timp, la boli cardiovasculare sau alte afecţiuni care pun viaţa în pericol, avertizează specialiştii.
Citeşte şi:
Rucola, quinoa - superalimente ori bine promovate?
Rucola, quinoa şi fructele goji sunt doar câteva dintre alimentele care au „câştigat teren” în ultima vreme pe piaţa românească. Au sâmbure de adevăr laudele la adresa lor ori sunt doar o bună campanie de imagine, menită să crească vânzările?
Alimentaţia bogată în cupru ar putea duce la apariţia bolii Alzheimer
Felul în care este procesată mâncarea, expunerea la chimicale şi toxine, dar şi lipsa de activitate fizică contribuie la creşterea numărului de persoane cu stadii incipiente ale bolii Alzheimer.
7 metode demente de slăbit. Nu încercaţi asta acasă!
De-a lungul anilor, s-au inventat diverse metode de slăbit, care mai de care mai ciudate: acadele în loc de cină, furculiţe care vibrează atunci când mănânci prea mult, chiar şi ochelari de soare care schimbă culoarea mâncării în ceva complet scârbos pentru a te face să n-o mănânci. Există însă şi metode atât de drastice şi de nebuneşti, încât ţi se face pielea de găină.
Se încarcă comentariile...
