Interviu Victoria Ilianei Iotova schimbă echilibrul de putere la Sofia. Avertismentul unui jurnalist bulgar pentru România

Bulgaria intră într-o nouă etapă politică după victoria Ilianei Iotova, un rezultat care consolidează poziția lui Rumen Radev. Jurnalistul bulgar Vladimir Mitev explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, ce se schimbă la Sofia, dacă relația cu Moscova ar putea deveni mai apropiată și ce impact va avea noua configurație politică asupra României.

Iliana Iotova câștigă alegerile prezidențiale Foto: Hristo Vladev/Anadolu via Getty Images

Adevărul: Ce a determinat victoria Ilianei Iotova? Cât a contat susținerea pentru proiectul său politic și cât de mult a cântărit nemulțumirea alegătorilor față de actuala clasă politică?

Vladimir Mitev: În opinia mea, cel mai revelator este, în primul rând, rata de participare la vot. Iliana Iotova a câștigat cu 57,6% față de 39,5% pentru Andrei Ghiurov. Însă rata de participare la vot a fost de doar 29,1%, iar în primul tur a atins un minim istoric – sub 23%. Aceasta înseamnă că niciunul dintre cei doi candidați nu a reușit să inspire prea mult dincolo de nucleele partidelor care îi susțin. Campania a fost lipsită de viziuni, planuri și alte propuneri – și acestea nu au fost niciodată discutate în mass-media. Abia cu câteva zile înainte de turul al doilea a avut loc o dezbatere între cei doi. 

Poate că oamenii știau că rezultatul acestor alegeri era prestabilit. Poate că alegerile devin din ce în ce mai mult o formă cu foarte puțin conținut, iar societatea bulgară nu mai poartă nicio discuție despre lume, despre viitor, ci se ceartă doar dacă liderul său este slab sau puternic față de Rusia. Oricum ar fi, rezultatul acestor alegeri este că Rumen Radev preia întreaga putere în Bulgaria. Totul indică faptul că mandatul său va fi de durată și va continua în viitor. De acum înainte, oricine are relații cu Bulgaria va trebui să recunoască realitatea în care Rumen Radev se află la conducerea țării.

Iliana Iotova susține menținerea orientării europene a Bulgariei, dar promovează și relații mai strânse cu Rusia. Cum se împacă aceste două direcții și ce poziție credeți că va adopta față de sancțiunile europene impuse Moscovei?

Până în 2022, Europa de Vest a avut o cooperare economică pe scară largă cu Rusia, concretizată prin gazoductul „Nord Stream”, prin investițiile companiilor germane, franceze, austriece și ale altor companii europene în Rusia, iar Bulgaria a făcut parte din aceste procese în care Europa de Vest și Rusia colaborau. Invazia rusă pe scară largă în Ucraina a distrus această ordine economică.

Acum, Iliana Iotova susține că este necesară o dezescaladare a conflictului din Marea Neagră, care a transformat apele acesteia în cele mai periculoase din lume pentru navele civile și echipajele acestora. Ea își exprimă dorința de a face parte dintr-o coaliție de pace, care să poarte un dialog cu Rusia. Nu a explicat cum anume va pune în mișcare aceste procese care vor reconcilia Europa de Vest și Rusia. Dar, cel puțin în opinia mea, în ceea ce privește Rusia, ea va face doar ceea ce partenerii bulgari din Europa de Vest doresc și aprobă. Cu alte cuvinte, prin intermediul ei, Bulgaria mizează pe o situație viitoare în care o parte din Europa de Vest va căuta din nou dialogul cu Rusia. 

Există deja câteva semne în această direcție. Însă nu văd ca Bulgaria să întreprindă ceva arogant și nejustificat în acest proces. Bulgaria ar putea participa la acest proces doar ca parte a unei tendințe mai largi de restabilire a relațiilor. Nu știu dacă se cunoaște în acest moment dacă vor exista condiții favorabile pentru aceasta, când vor apărea și în ce mod se va realiza această reconciliere. Deocamdată observăm mai degrabă tendința opusă – conflictul din Marea Neagră se intensifică, iar Bulgaria (la fel ca și România) suferă pierderi economice semnificative. Și se pare că nu este foarte clar ce altceva s-ar mai putea face în afară de măsurile pe care președinții celor două țări, miniștrii lor ai apărării, miniștrii de externe și șefii statelor majore generale le-au întreprins deja în luna octombrie 2026. 

Sprijinul Bulgariei pentru Ucraina: ce se schimbă 

Ce schimbări ar putea aduce noua președinție în relația Bulgariei cu Ucraina? Ne putem aștepta la o diminuare a sprijinului militar și diplomatic pentru Kiev sau există limite instituționale și politice care ar împiedica o astfel de schimbare?

În opinia mea, în ansamblu, Bulgaria continuă să urmeze linia europeană față de Ucraina. Livrările militare din depozitele armatei bulgare au încetat, dar livrările comerciale de arme continuă cu toată forța. În octombrie 2026, însă, s-a observat într-adevăr o slăbire a angajamentului bulgar față de Ucraina. Bulgaria și Ungaria au atenuat formulările referitoare la viitoarea aderare a Ucrainei la UE, eliminând din concluziile summitului Consiliului European din 15-16 octombrie 2026 fraza conform căreia aceasta trebuie să aibă loc „cât mai repede posibil”. În plus, pe 20 octombrie 2026, Radev a fost citat de agenția BTA spunând că Bulgaria refuză să contribuie financiar la suma suplimentară de 70 de miliarde de euro pe care UE o are în discuție pentru a o trimite Ucrainei.

Până aici, se pare că Bulgaria renunță sau își limitează activitățile din care nu are un beneficiu vizibil. Însă în relațiile bilaterale cu Ucraina există diverse posibilități – de exemplu, în ceea ce privește cooperarea în domeniul energetic (Rumen Radev a discutat cu Volodymyr Zelenski la Ankara pe aceste teme în timpul summitului NATO din 8 iulie 2026). Se desfășoară, de asemenea, o anumită activitate diplomatică, în legătură cu care Bulgaria și, în mod concret, Rumen Radev au fost consultate. Un exemplu în acest sens este vizita la Sofia, în această toamnă, a extrem de influentei personalități ucrainene Kirilo Budanov, care, după întâlnirea sa cu Radev, s-a alăturat delegației lui Zelenski în SUA pentru negocierile privind pacea. În opinia mea, Bulgaria urmează o linie pragmatică, dar nu ideologizată, în ceea ce privește Ucraina, chiar dacă o parte dintre alegătorii lui Rumen Radev și Iliana Iotova sunt suveraniști. Deocamdată, Bulgaria semnează toate documentele comune privind Ucraina la nivelul UE și al ONU, deși apar unele scandaluri ciudate, în care politicienii bulgari se distanțează verbal de aprobarea pe care au dat-o pentru unele dintre aceste documente. Mă aștept, sau cel puțin sper, ca acolo unde Sofia va considera că există un interes, cooperarea și sprijinul să continue și ar fi logic să fie așa. 

Relația cu România și securitatea la Marea Neagră

Ce înseamnă victoria Ilianei Iotova pentru relația Bulgariei cu România și pentru securitatea regiunii Mării Negre? Ar putea noua conducere să schimbe prioritățile cooperării regionale în cadrul UE și NATO?

Iliana Iotova a fost deja invitată la București de către președintele român Nicușor Dan. Acesta manifestă interes pentru o colaborare cu ea. O consecință importantă a victoriei Ilianei Iotova pentru relațiile româno-bulgare este faptul că Rumen Radev devine liderul necontestat al Bulgariei pentru o perioadă care s-ar putea să nu fie deloc scurtă. În ajunul celui de-al doilea tur, în spațiul media românesc a izbucnit un scandal în care un discurs al lui Rumen Radev de la Forumul Economic de la Sofia a fost interpretat ca o manifestare de ostilitate și o acuzație la adresa României, ceea ce a afectat încrederea în relațiile româno-bulgare. Însă, dacă citim sau ascultăm acest discurs, vom observa că Radev nu are nicio frază ostilă la adresa românilor. Dimpotrivă, el manifestă o atitudine pozitivă față de partenerii săi instituționali din statul român. Interpretarea greșită sau traducerea incorectă a cuvintelor sale a avut probabil o miză legată de alegerile prezidențiale din Bulgaria. 

Observ că o parte din elitele politice românești nu îl acceptă pe Radev și îl văd ca pe un nou Orban. Sper că ostilitatea față de el nu va duce la o formă ușoară de război rece între cele două țări. Personal, cred că românii și bulgarii avem multe de făcut împreună și devine din ce în ce mai necesar să învățăm să colaborăm și să avem încredere unii în alții. Pericolul comun din Marea Neagră, de asemenea, ne unește pe ambele state. În aceste condiții, neîncrederea și ostilitatea dintre noi îi ajută pe dușmanii noștri. 

Însă îmi dau seama că, pe lângă mesajul meu conform căruia realitatea politică din Bulgaria trebuie recunoscută, această afirmație este pe deplin valabilă și în sens invers. Realitatea românească trebuie, de asemenea, recunoscută pentru a permite o nouă experiență în relațiile dintre noi. În realitatea actuală, Bulgaria este prea des și, în opinia mea, nu întotdeauna în mod justificat, redusă doar la curentul său rusofil. Se creează impresia că țara nu face parte din NATO, UE, spațiul Schengen și că în curând nu va adera și la OCDE. Dar de fapt, Bulgaria este o țară ancorată în Occident. Și probabil că ea poate fi înțeleasă nu doar prin legăturile sale cu ceilalți slavi, ci și prin multe alte legături în care ceilalți partenerii bulgari sunt și partenerii României.

În ceea ce privește prioritățile NATO și ale UE, cred că acestea sunt modificate de către parteneri într-o măsură mult mai mare decât ar putea să le modifice Bulgaria și România singure sau împreună. Pentru mine este important ca românii să rețină că, ambele țări fiind membri NATO sau ai UE, nu poate veni un pericol din Bulgaria către România. Partenerii noștri și regulile cluburilor integraționiste fac în așa fel încât nu se poate pune în aplicare un plan malefic împotriva unui alt membru. Depinde de noi să valorificăm oportunitățile oferite de aceste organizații și să învățăm să colaborăm, în loc să ne petrecem timpul temându-ne sau suspiciindu-ne unii pe alții.