Scandal uriaș între PNL și justiție. Reacție fără precedent după atacurile liberalilor: CSM și judecătorii din toată țara apără Tribunalul București

Tribunalul București a respins joi, 2 iulie, ferm acuzațiile formulate de Partidul Național Liberal (PNL), potrivit cărora dosarul privind anularea Congresului ar fi fost repartizat unei foste colaboratoare a Alinei Gorghiu. Pe de altă parte, Consiliul Superior al Magistraturii avertizează asupra unei „escaladări fără precedent” a discursului public împotriva instanțelor și reafirmă că independența justiției nu poate fi contestată în spațiul public, ci doar prin căile legale de atac.

Ilie Bolojan, la Congresul PNL Foto: inquam photos

UPDATE Guvernul a decis sesizarea CCR în conflictul cu Înalta Curte

Cabinetul Bolojan a decis joi să sesizeze Curtea Constituțională privind un posibil conflict juridic între Executiv și Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce instanța supremă a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor pentru amânarea plății unor restanțe salariale câștigate de magistrați.

Ilie Bolojan a declarat că instanța și-ar fi depășit atribuțiile constituționale prin deciziile care obligă Guvernul să aloce fonduri pentru plata unor restanțe salariale din sistemul de justiție.

„Instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești este de a interpreta și aplica legile existente, nu de a decide modul în care sunt distribuiți banii publici”, a declarat Ilie Bolojan.

Miza: aproape 5 miliarde de lei și penalități de 48 de milioane de lei pe zi

Potrivit premierului interimar, la sfârșitul lunii martie, Înalta Curte a solicitat obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde de lei, reprezentând restanțe salariale și penalități aferente unor drepturi câștigate în instanță de angajați din sistemul judiciar.

Curtea de Apel București a admis acțiunea la începutul lunii mai, iar Guvernul a contestat decizia. Următorul termen în dosar este programat pentru 9 iulie.

Bolojan a precizat că, între timp, instanța a stabilit și penalități de 1% pe zi din suma solicitată, ceea ce înseamnă aproximativ 48 de milioane de lei pe zi, echivalentul a circa 9 milioane de euro.

Premierul a avertizat că impactul financiar ar putea fi și mai mare, întrucât există solicitări similare și din partea parchetelor, estimate la aproximativ 3 miliarde de lei.

UPDATE 19:48 - PSD a sesizat Comisia LIBE din Parlamentul European

Reprezentantul PSD în Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE) din Parlamentul European a sesizat conducerea comisiei joi, 2 iulie, solicitând analizarea declarațiilor PNL la adresa sistemului judiciar din România din perspectiva respectării statului de drept.

„Delegația Partidului Social Democrat din Parlamentul European își exprimă îngrijorarea față de atacurile PNL îndreptate împotriva sistemului judiciar din România și consideră că declarațiile recente ale liberalilor ridică semne de întrebare din perspectiva respectării independenței justiției, a separației puterilor în stat și a statului de drept, valori fundamentale ale Uniunii Europene.

În acest context, reprezentantul PSD în Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE) din Parlamentul European a sesizat președintele și coordonatorii Comisiei LIBE, solicitând ca această situație să fie analizată în cadrul dialogului european privind statul de drept, inclusiv printr-o dezbatere în Comisia LIBE și, dacă va fi considerat oportun, în cadrul Democracy, Rule of Law and Fundamental Rights Monitoring Group (DRFMG)”, transmite delegația PSD din PE într-un comunicat. Detalii AICI

UPDATE 16:50 - Mesaje de solidaritate de la președinții de tribunale și judecătorii

Președinții judecătoriilor din România au transmis, potrivit unui comunicat al CSM, că „își mențin ferm poziția adoptată prin hotărârile din cadrul celor 239 de adunări generale ale judecătorilor din 9 iunie 2026, prin care un număr de 3580 de judecători a avertizat asupra campaniilor susținute de delegitimare a justiției și a încercărilor repetate de subordonare a puterii judecătorești.”

„Comunicatul Partidului Național Liberal, ca reacție la hotărârile pronunțate de Tribunalul București și Tribunalul Ilfov, confirmă că avertismentul formulat de corpul judecătorilor a vizat un fenomen concret și aflat în plină desfășurare.

 Un asemenea demers depășește limitele exercitării legitime a libertății de exprimare de către o parte într-un litigiu, fiind total inadmisibilă exploatarea capitalului politic pentru a vulnerabiliza public autoritatea hotărârilor judecătorești, prin etichetarea hotărârilor nefavorabile drept acte arbitrare sau netemeinice. Această conduită reprezintă o încercare de influențare a instanțelor prin transferarea dezbaterii din cadrul procesului strict în spațiul public”

Președinții judecătoriilor din România susțin că litigiile trebuie soluționate exclusiv de instanțele de judecată, iar hotărârile acestora pot fi contestate doar prin căile de atac prevăzute de lege.

Totodată, ei apreciază că punerea în discuție a legitimității instanțelor prin declarații publice reprezintă o presiune inacceptabilă asupra actului de justiție și contravine principiului independenței justiției.

De asemenea, preşedinţii tribunalelor atrag atenţia asupra „degradării discursului public şi asupra acţiunilor repetate de reducere până la negare a principiului independenţei justiţiei.”

„Atacurile explicite ale unui partid politic prin comunicare oficială publică împotriva judecătorilor şi a întregii instanţe învestite cu verificarea respectării legalităţii actelor interne, sunt absolut inacceptabile şi trebuie respinse categoric.”

Președinții tribunalelor susțin că instanțele au competența de a analiza legalitatea raporturilor dintre partide și membrii acestora, iar contestarea publică a acestui rol este incompatibilă cu statul de drept.

Totodată, ei afirmă că declarațiile recente la adresa justiției fac parte dintr-o campanie de subordonare politică a sistemului judiciar și cer încetarea acestor acțiuni.

ÎCCJ: „Asemenea afirmații provin din partea unui Guvern demis”

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) transmite că a luat act de declarațiile premierului interimar privind intenția Guvernului de a sesiza CCR în legătură cu un litigiu aflat în curs de soluționare.

Înalta Curte de Casație și Justiție transmite că nu va comenta public un litigiu aflat pe rol, subliniind că toate aspectele vor fi analizate exclusiv în cadrul procedurilor legale.

Totodată, instanța consideră fără precedent faptul că una dintre părțile din proces acuză public instanța de neconstituționalitate și de depășirea atribuțiilor înainte de pronunțarea unei hotărâri definitive.

„Cu atât mai mult cu cât asemenea afirmații provin din partea unui Guvern demis și aflat în exercitarea limitată a atribuțiilor constituționale, exclusiv pentru administrarea treburilor publice până la învestirea unuia cu puteri depline.”

Instanța supremă susține că un Guvern interimar nu poate iniția demersuri constituționale care depășesc administrarea curentă a treburilor publice și avertizează că astfel de declarații publice pot afecta independența justiției și încrederea cetățenilor în soluționarea imparțială a litigiilor.

„Într-un stat de drept, argumentele juridice se susțin în fața instanței de judecată. Independența justiției presupune ca procesele să fie soluționate în sala de judecată, prin hotărâri motivate, și nu influențate de declarații publice ale uneia dintre părțile aflate în litigiu.”

Instanța a făcut precizările într-un comunicat oficial semnat de președintele Tribunalului București, judecătorul Cosmin Sterea-Grossu, după valul de acuzații apărut în spațiul public imediat după decizia privind suspendarea provizorie a efectelor hotărârii interne a PNL de convocare a Congresului.

Suspendarea Congresului, decizie contestată de PNL

Miercuri, 1 iulie, Tribunalul București a dispus suspendarea provizorie a executării și a efectelor Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL din 19 iunie 2026, prin care fusese stabilită convocarea Congresului pentru alegerea noii conduceri a partidului.

Aceasta ar însemnă că rămân în functie prim-vicepreședinții dați afară de Ilie Bolojan - Nicoleta Pauliuc, Adrian Veștea - și toată structura de conducere de dinainte de Congresul Extraordinar al PNL. Decizia Tribunalului București este executorie.

Au urmat reacții politice, PNL susținând că dosarul ar fi fost repartizat „unei foste colaboratoare a Alinei Gorghiu” și anunțând că va solicita recuzarea magistratului.

„Aceiași contestatari au înaintat mai multe cereri în instanță. Una dintre acestea, având ca obiect hotărârile Congresului Extraordinar din 21 iunie 2026, are termen de judecată la data de 8 iulie 2026, dosarul fiind repartizat judecătoarei M.L., colaboratoare a doamnei Gorghiu, reclamantă în dosar.

În perioada în care doamna Gorghiu a fost ministrul Justiției, aceasta a solicitat detașarea doamnei judecător M.L. în cadrul ministerului, iar prin Hotărârea CSM nr. 2156 din 14 septembrie 2023, aceasta a fost detașată și a lucrat în Ministerul Justiției pe toată durata mandatului doamnei Gorghiu. Din acest motiv, PNL va solicita recuzarea acesteia”, transmit liberalii.

În încheiere, PNL subliniază că „un partid politic este condus de deciziile majorității membrilor și de deciziile luate în organele sale statutare”.

PNL a anunțat că va respecta decizia instanței și va urma procedurile legale pentru înregistrarea noii conduceri alese la Congresul Extraordinar din 21 iunie.

Procesul a fost amânat după ce PNL nu a depus la Tribunalul București hotărârile privind alegerea noii conduceri și modificarea statutului.

Contestatarii susțin că această situație le afectează dreptul la apărare și împiedică verificarea legalității deciziilor adoptate la Congresul Extraordinar. Judecarea cauzei va continua pe 8 iulie.

Tribunalul București: „Presiuni asupra judecătorilor”

Tribunalul București a respins categoric aceste afirmații, arătând că repartizarea cauzelor se face în mod transparent, pe criterii de specializare, conform legii.

„Tribunalul București respinge acuzațiile formulate de un partid politic și consideră neavenite presiunile exercitate, prin astfel de comunicări publice, asupra judecătorilor în cursul soluționării unor cauze”, se arată în comunicatul instituției.

Instanța subliniază că sistemul de repartizare și specializare a judecătorilor este unul menit să asigure eficiența actului de justiție și unificarea practicii judiciare, mai ales în cauzele complexe care implică persoane juridice, inclusiv partide politice.

Potrivit Tribunalului București, judecătorii sunt desemnați în funcție de specializarea lor, iar această organizare este o măsură managerială prevăzută de lege.

„Măsura specializării judecătorilor, prevăzută de lege, urmărește buna organizare a activității Tribunalului, eficientizarea actului de justiție și unificarea practicii judiciare”, se mai arată în document.

Conducerea instanței a precizat că aceste măsuri sunt aplicate inclusiv în domeniul litigiilor privind persoane juridice, precum sindicate, patronate sau partide politice.

„Practica unitară reprezintă, așadar, un deziderat asumat, iar una dintre modalitățile de implementare a acestuia o constituie specializarea judecătorilor inclusiv în acord cu recomandările instituțiilor europene. De altfel, același partid politic a subliniat, în propriul program de guvernare, nevoia specializării și beneficiile acesteia, propunând, cu titlu de exemplu, valorificarea specializării în materia dreptului afacerilor și în litigiile privind achizițiile publice. Astfel de acțiuni, desfășurate de un partid politic prin comunicare publică, în condițiile în care actele interne ale acestuia sunt în curs de analiză judiciară la Tribunalul București, trebuie respinse categoric”, a transmis Tribunalul București. 

CSM reacționează: „Independența justiției nu poate fi pusă în discuție în spațiul public”

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis un mesaj ferm, în contextul comunicatului de presă al Partidului Național Liberal referitor la hotărârile pronunțate de Tribunalul București și Tribunalul Ilfov în litigiile privind Congresul PNL. Instituția avertizează asupra unei „escaladări fără precedent a discursului public îndreptat împotriva instanțelor judecătorești”. 

„Independența judecătorilor și respectarea autorității instanțelor judecătorești constituie garanții esențiale ale dreptului la un proces echitabil și ale statului de drept. Hotărârile judecătorești pot fi contestate exclusiv prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege, iar nu prin transferarea litigiilor în spațiul public și prin mesaje susceptibile să exercite presiuni asupra instanțelor”, a transmis CSM.

Consiliul a calificat declarațiile formațiunii politice drept „fără precedent”, subliniind că gravitatea acestora este accentuată de faptul că provin de la un partid implicat direct în litigiu.

„Declarațiile respectivului partid politic sunt fără precedent, iar gravitatea lor este amplificată de faptul că ele provin din partea unei formațiuni politice care are calitatea de parte într-un litigiu aflat pe rolul instanțelor judecătorești. Contestarea publică a rolului și legitimității instanțelor de către o parte aflată într-un proces reprezintă un comportament incompatibil cu exigențele unui stat de drept, fiind de natură să exercite presiuni asupra judecătorilor și să afecteze încrederea cetățenilor în imparțialitatea justiției”, a precizat instituția.

CSM a amintit și jurisprudența Curții Constituționale, făcând referire la Decizia nr. 530/2013, prin care s-a statuat că „reglementările în materie din alte state, în deplin acord cu exigenţele dreptului de acces la justiţie, instituie posibilitatea contestării în faţa instanţelor a deciziilor partidelor politice cu privire la raporturile dintre partide şi membrii acestora”.

Instituția mai precizează că, în cadrul adunărilor generale ale instanțelor din întreaga țară, peste 3.500 de judecători au semnalat o degradare „fără precedent” a discursului public și politic la adresa justiției.

„Recent, în cadrul adunărilor generale ale instanțelor judecătorești din întreaga țară, peste 3.500 de judecători au constatat existența unei degradări fără precedent a discursului public și politic la adresa justiției, concretizată în campanii repetate de discreditare a instanțelor și a magistraților. Reacțiile actuale la adresa Tribunalului București și a Tribunalului Ilfov confirmă că avertismentul formulat de corpul judecătorilor nu a fost unul teoretic, ci reflectă un fenomen care continuă să se manifeste și care pune în pericol autoritatea puterii judecătorești.”, a transmis CSM.

În final, Secția pentru judecători a CSM face apel la clasa politică să evite orice formă de presiune asupra instanțelor și să respecte căile legale de atac.: „Consiliul Superior al Magistraturii solicită tuturor actorilor politici să înceteze orice discurs sau demers susceptibil să exercite presiuni asupra instanțelor judecătorești și să își valorifice drepturile exclusiv prin mijloacele procedurale prevăzute de lege, cu respectarea independenței justiției, a autorității hotărârilor judecătorești și a valorilor constituționale care stau la baza statului de drept. Într-o democrație constituțională, litigiile se analizează în fața instanțelor, nu în spațiul public prin delegitimarea autorității judecătorești”, se arată la finalul comunicatului CSM. 

Semnal de alarmă al președinților curților de apel

Totodată, preşedinţii curţilor de apel atrag atenţia asupra degradării discursului public şi asupra acţiunilor repetate de reducere până la negare a principiului independenţei justiţiei.

„Atacurile explicite ale unui partid politic prin comunicare oficială publică împotriva judecătorilor şi a întregii instanţe învestite cu verificarea respectării legalităţii actelor interne sunt absolut inacceptabile şi trebuie respinse categoric”, au transmis președinții curților de apel.

Aceșta subliniază că jurisprudența Curţii Constituţionale în aplicarea art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului permite explicit analiza judiciară a legalității raporturilor dintre partide şi membrii săi, iar negarea publică a obligației instanțelor de a se pronunța în exercitarea dreptului de acces la justiție de către orice persoană, reprezintă o atitudine specifică regimurilor dictatoriale.

„Preşedinţii curţilor de apel reamintesc că 3580 de judecători ai României au denunţat o campanie de subordonare politică a justiţiei, iar acţiunile repetate de tipul comunicatului partidului condus de prim ministrul interimar al României, demis de Parlament în temeiul regulilor democratice, contextualizează fidel apogeul unei astfel de campanii care trebuie să înceteze de îndată”, se mai precizează în comunicatul de presă.