Analiză Schimbări majore în administrația publică: dispar funcții, apar noi posturi de conducere și se modifică fișele de post

Reforma Codului administrativ schimbă modul în care sunt definite și organizate mai multe funcții din administrația publică, introduce noi niveluri de carieră pentru funcționarii publici de execuție și aduce competențele profesionale în fișele de post. Instituțiile publice trebuie să își adapteze structura de personal la noile reguli, iar pentru o parte dintre modificări termenul de aplicare este 1 ianuarie 2027. În același timp, dispar anumite funcții și structuri, unele posturi contractuale urmează să fie transformate în funcții publice, iar reorganizarea poate aduce noi funcții de conducere. Bogdan Fârșirotu, președintele Fundației Centrul de Formare APSAP, susține că unele dintre acestea sunt mai bine salarizate decât funcțiile de conducere pe care le înlocuiesc.

Reforma Codului Administrativ schimbă fişele de post. Foto arhivă

Reforma Codului administrativ vine după mai multe modificări legislative adoptate în cursul acestui an în domeniul administrației publice. Legea 165/2026 schimbă regulile privind funcțiile publice, cariera funcționarilor, personalul contractual, fișele de post și organizarea internă a instituțiilor.

Una dintre componentele importante ale modificării este legarea mai strânsă a funcției ocupate de atribuțiile efective, de competențele necesare și de evoluția profesională a angajatului. În acest proces, instituțiile publice trebuie să își revizuiască structura de personal și documentele aferente posturilor.

Bogdan Fârșirotu consideră că modificările adoptate în 2026 trebuie privite în contextul mai larg al intervențiilor asupra Codului administrativ.

„În acest an, Codul administrativ a cunoscut deja mai multe modificări și completări importante ca volum, dintre care cele survenite prin OUG nr. 7/2026 și Legea nr. 165/2026 au fost cele mai mediatizate, prezentate ca măsuri reformatoare în domeniul personalului și instituțiilor publice”, a declarat Bogdan Fârșirotu pentru „Adevărul”.

Fârșirotu: S-au creat funcții de conducere mult mai bine salarizate

Una dintre modificările privind organizarea administrației privește structurile interne și funcțiile de conducere. În noul sistem, noțiunea de „birou” dispare din structura prevăzută de legislația administrației publice, iar reorganizarea este însoțită, potrivit lui Bogdan Fârșirotu, de apariția sau extinderea unor funcții de conducere de nivel superior.

„Din legislația privind administrația publică au dispărut și noțiunile de «expert» și de «birou». Exact acelea care ar trebui să definească activitatea administrației, adică ceea ce în știința administrației numim «expertiza birourilor»”, a declarat acesta.

Fârșirotu susține că desființarea birourilor nu înseamnă doar o modificare de structură, ci poate avea efecte asupra numărului și nivelului funcțiilor de conducere.

„Prin desființarea birourilor, s-au înmulțit însă posturile de conducere de director adjunct sau director general adjunct, pentru a suplini această desființare. Cu alte cuvinte, s-au creat funcții de conducere mult mai bine salarizate decât un șef birou, adică iar o creștere a cheltuielilor bugetare”, a spus Bogdan Fârșirotu.

Fișa postului va arăta nu doar ce face angajatul, ci și ce competențe trebuie să aibă

Una dintre schimbările importante privește fișa postului. Pentru funcțiile vizate de noile prevederi, aceasta nu va mai cuprinde doar atribuțiile și responsabilitățile postului, ci și competențele pe care trebuie să le dețină persoana care îl ocupă.

În această categorie intră cunoștințele, atitudinile, aptitudinile și abilitățile necesare pentru exercitarea atribuțiilor. O parte dintre competențe sunt stabilite prin lege, în timp ce altele urmează să fie stabilite la nivelul instituției publice.

Prin urmare, instituțiile trebuie să coreleze funcția, atribuțiile concrete și cerințele profesionale ale persoanei care ocupă postul. Modificarea are efect și asupra modului în care poate fi evaluat ulterior angajatul, întrucât competențele prevăzute pentru funcție devin elemente care pot fi urmărite în evaluarea profesională.

Bogdan Fârșirotu ridică însă o problemă legată de capacitatea administrației de a aplica aceste noi criterii.

„Cu privire la evaluarea noilor tipuri de competențe de către superiorul ierarhic se ridică iar o întrebare legitimă și retorică totodată. Avem conducători atât de bine pregătiți încât să stabilească și ulterior să evalueze competențe din ce în ce mai complexe pe care legea le prevede pentru funcționarii publici?”, a declarat acesta.

În opinia sa, introducerea unor asemenea competențe poate reprezenta un plus pentru activitatea administrației dacă acestea nu sunt tratate doar formal, ci sunt înțelese, evaluate și perfecționate continuu.

Aplicarea noilor reguli nu este însă identică pentru toate categoriile de personal. Fârșirotu atrage atenția că prevederile privind competențele și evaluarea acestora se aplică, în această etapă, selectiv, în special personalului din administrația publică centrală, nu și celui din administrația publică locală sau diferitelor categorii de funcționari cu statute speciale.

Funcționarii publici de execuție primesc trei niveluri noi de carieră

Reforma modifică și traseul profesional al funcționarilor publici de execuție. Până acum, funcțiile publice de execuție erau organizate pe patru grade profesionale: debutant, asistent, principal și superior.

Noua reglementare extinde cariera în cadrul gradului profesional superior prin introducerea nivelurilor 2, 3 și 4. Astfel, funcționarii publici de execuție din clasa I pot continua să avanseze profesional și după atingerea gradului superior.

„A fost extinsă posibilitatea avansării în carieră pentru funcțiile publice de execuție, organizate tradițional pe 4 grade profesionale: debutant, asistent, principal și superior, prin crearea a încă trei niveluri ierarhice în ultimul grad al carierei funcționarilor publici”, a explicat Fârșirotu pentru „Adevărul”.

Potrivit acestuia, noua structură are și o componentă salarială care trebuie luată în calcul.

„Această măsură implică, fără să fie explicit prezentată în spațiul public, și creșterea cheltuielilor bugetare, deoarece nivelul salarial crește o dată cu promovarea în grad”, susține expertul în formare profesională.

Fârșirotu folosește o comparație cu nivelurile de servicii pentru a descrie extinderea carierei funcționarilor publici: „Este ca și cum în altă zonă de activitate, avem nivelurile basic, economic și business, și-i mai adăugăm ultimului încă trei accesorii de tip premium, platinum sau first class”.

Noile niveluri sunt legate de condițiile de promovare, inclusiv de vechime și performanță profesională, ceea ce permite continuarea unei cariere de execuție fără ca funcționarul să fie nevoit să treacă într-o funcție de conducere pentru a avansa.

Noile niveluri introduse pentru funcționarii publici de execuție din clasa I creează un traseu profesional mai lung pentru specialiști.

Pentru clasele a II-a și a III-a, gradul profesional superior rămâne nivelul maxim al carierei de execuție, în timp ce pentru clasa I sunt introduse cele trei niveluri suplimentare.

Evoluția în carieră este legată de îndeplinirea condițiilor stabilite de lege, inclusiv de performanța profesională. În acest fel, promovarea poate continua pe o linie de specializare, fără ca singura formă de evoluție să fie ocuparea unei funcții de conducere.

Administrația centrală și administrația locală au termene diferite de aplicare

Noile reguli nu intră în vigoare în același timp pentru toate categoriile de funcționari.

În cazul administrației publice locale, anumite prevederi privind organizarea și desfășurarea concursurilor au ca termen de aplicare 31 decembrie 2030. Este un calendar diferit față de cel aplicabil altor categorii de personal.

„Legiuitorul are o abordare diferită între funcționarii din administrația centrală și cei din administrația locală. Pentru aceștia din urmă a impus reguli noi de organizare și desfășurare îmbunătățită a concursurilor, dar cu intrare în vigoare de la 31 decembrie 2030, deci peste 4 ani și jumătate”, a declarat Fârșirotu.

Totodată, potrivit observației sale, funcționarii din administrația locală sunt exceptați de la aplicarea, în această etapă, a regulilor privind fișele de post bazate pe competențe și verificarea acestor competențe la detașare sau transfer.

„Cu alte cuvinte, curmăm orice speranță a contribuabilului că «mersul la primărie», «statul la coadă», povestea dosarului cu șină sau umilirea constantă a cetățeanului vor dispărea în următorii 15 ani”, a spus președintele Fundației Centrul de Formare APSAP.

Funcționarii publici și personalul contractual se apropie ca regim

O altă componentă a reformei privește personalul contractual din administrația publică. Noile prevederi reglementează condițiile de clasificare, carieră și ocupare a unor posturi și apropie, în anumite privințe, regimul acestuia de cel aplicabil funcționarilor publici.

„O altă constatare este aceea că diferențele de abordare existente între funcționarii publici și personalul contractual tind să se elimine, personalului contractual fiindu-i reglementate acum condiții aproape identice cu cele ale funcționarilor publici”, a declarat Fârșirotu.

Legea prevede și transformarea unor posturi contractuale în funcții publice, acolo unde sunt îndeplinite condițiile prevăzute de noua reglementare.

„Mai mult, se creează și obligația transformării unor posturi contractuale în funcții publice. Această măsură va conduce la alte creșteri de cheltuieli bugetare, știut fiind faptul că potrivit legii salarizării, salariile funcționarilor publici sunt semnificativ mai mari decât cele ale personalului contractual”, a afirmat acesta.

Fârșirotu compară această evoluție cu modul în care sunt delimitate cele două categorii în alte administrații publice.

„Spre deosebire de alte state unde există o departajare clară între statutul funcționarilor publici, bazat și orientat pe carieră, stabilitate, continuitate, și personalul contractual, nebazat pe o carieră, ci orientat pe contracte temporare specifice și flexibilitate, plătit pe task-uri necesare administrației pe anumite perioade determinate, la noi tendința e de transformare a personalului contractual într-un cvasi-sistem paralel cu cel al funcției publice”, a declarat președintele Fundației Centrul de Formare APSAP.

„Toată lumea consiliază” de la 1 ianuarie 2027

O schimbare cu efect direct asupra denumirii unor posturi privește funcția de expert.

Funcția publică generală de expert din clasa I este eliminată pentru categoriile vizate de noua structură, iar anumite funcții de expert urmează să fie transformate în funcții de consilier, cu păstrarea gradului profesional. Aceeași regulă este prevăzută pentru anumite funcții de inspector care nu au atribuții efective de control.

Transformările trebuie realizate până la 1 ianuarie 2027.

„Experții se vor transforma potrivit noii legi în consilieri, încetând să mai existe ca funcție de la 1 ianuarie 2027”, a declarat Bogdan Fârșirotu.

El atrage atenția asupra utilizării tot mai largi a denumirii de consilier în administrație.

„Și vom avea o administrație în care toată lumea consiliază (consilieri în rol de funcționari publici, consilieri în rol de personal contractual, consilieri la cabinetele demnitarilor, consilieri în rol de aleși locali ș.a.m.d) și foarte puțini implementează”, a spus Fârșirotu.

Transformarea funcției nu înseamnă automat pierderea locului de muncă de către persoana care ocupă postul. Este vorba despre reclasificarea funcției și adaptarea structurii de personal la noua nomenclatură prevăzută de lege.

Ce se întâmplă cu posturile ocupate acum

Revizuirea fișelor de post și transformarea unor funcții nu presupun, prin ele însele, încetarea raportului de serviciu sau a raportului de muncă.

Instituția trebuie să stabilească pentru fiecare post categoria în care acesta se încadrează potrivit noilor reguli, să actualizeze atribuțiile și competențele și, acolo unde legea impune transformarea funcției, să opereze modificările corespunzătoare în structura de personal.

Situația unui angajat poate deveni diferită dacă instituția decide separat o reorganizare care presupune desființarea unor posturi. În acest caz se aplică regulile specifice reorganizării și raporturilor de serviciu sau de muncă.

Prin urmare, reclasificarea unei funcții, în sine, nu este echivalentă cu concedierea persoanei care ocupă acel post.

Apar 18 domenii funcționale

O altă noutate este introducerea în administrația publică a unor „domenii funcționale”, în număr de 18.

Acestea sunt legate de atribuțiile și competențele necesare pentru desfășurarea activității, iar instituțiile trebuie să își coreleze structura de personal cu noul sistem.

Bogdan Fârșirotu atrage atenția că această nouă organizare poate fi folosită și pentru redistribuirea unor posturi între structuri.

„Un alt element de noutate este introducerea unor «domenii funcționale», 18 la număr, dar care în fapt pot fi și o formă atipică de organizare a activității care să nu reflecte în realitate organigrama prin mutarea/dispersarea unor posturi de la un compartiment la altul și crearea de domenii funcționale prin simpla ajustare a unor atribuții din fișa postului”, a declarat acesta.

Fârșirotu critică viteza adoptării legii

Președintele Fundației Centrul de Formare APSAP critică și modul în care a fost adoptată cea mai recentă modificare a Codului administrativ.

„În ceea ce privește cea mai recentă modificare observ că legea a fost adoptată pe repede-nainte în 3 zile în ambele Camere ale Parlamentului, cu consecințe discutabile asupra transparenței și consistenței dezbaterilor, fie ele teoretice, de model, de politică publică sau practice-aplicate”, a declarat Fârșirotu.

În opinia sa, reforma ar fi trebuit să urmărească mai clar simplificarea procedurilor și înțelegerea de către cetățeni a modului în care funcționează instituțiile publice.

„Consider că se impunea o simplificare a procedurilor, pentru o mai mare ușurință a cetățenilor și contribuabililor de a înțelege mai bine rolurile și mecanismele de funcționare a instituțiilor publice”, a declarat acesta.

Fârșirotu spune că rămâne de văzut în ce măsură modificările vor produce efectele urmărite în administrație și dacă noile reguli vor fi aplicate dincolo de simpla actualizare formală a documentelor.

„Nu știu în ce măsură acest lucru va fi posibil, și câte «exerciții de bună legiferare» mai trebuie să facă politicul pentru a câștiga încrederea cetățeanului printr-o administrație care să funcționeze bine și nu prost”, a spus expertul pentru „Adevărul”, adăugând că ar trebui urmărită inclusiv percepția celor care lucrează în administrație și a celor care interacționează cu aceasta.