Eurovisionul schimbă regulile. În ce condiții țara câștigătoare putea fi exclusă de la organizarea ediției următoare?

Eurovisionul a introdus reguli noi care permit Uniunii Europene de Radiodifuziune (EBU) să retragă unei țări câștigătoare dreptul de a găzdui ediția următoare — inclusiv în situații de conflict armat sau tensiuni geopolitice care ar putea afecta siguranța evenimentului. Regulamentul actualizat vine după precedentul din 2023, când Ucraina nu a putut organiza concursul din cauza războiului și l-a găzduit împreună cu Marea Britanie, la Liverpool. Noile prevederi aduc și schimbări privind vârsta minimă a concurenților și regulile de interpretare live.

Ucraina, câștigătoarea ediției din 2022, nu a putut găzdui concursul/FOTO Shutterstock

În mod tradițional, Eurovisionul este organizat de postul de televiziune public din țara câștigătoare a ediției precedente, cu condiția ca Uniunea Europeană de Radiodifuziune (EBU) să solicite acest lucru.

Noile reguli, însă, oferă EBU dreptul de a transfera organizarea concursului către un alt post de televiziune, în cazul în care radiodifuzorul câștigător nu acceptă sau nu respectă regulamentul Eurovisionului.

Printre situațiile în care organizarea poate fi transferată se numără: imposibilitatea țării câștigătoare de a garanta siguranța și securitatea concursului, tentativele de a influența în mod neloial rezultatul sau afectarea caracterului nepolitic al Eurovisionului.

Noile prevederi vizează, de asemenea, situațiile legate de conflicte armate și tensiuni geopolitice. Astfel, dacă un conflict armat, o situație geopolitică sensibilă sau un alt eveniment afectează în mod semnificativ securitatea, siguranța sau stabilitatea din regiunea imediată a radiodifuzorului câștigător, acesta nu va fi, în mod normal, eligibil să găzduiască ediția următoare.

EBU poate face, totuși, o excepție dacă se convinge că evenimentul poate fi organizat în condiții de siguranță. Declararea unei țări drept ineligibilă pentru organizare nu îi afectează însă participarea la Eurovision și nu modifică rezultatul concursului. Responsabilitatea organizării ar reveni, în acest caz, unui alt post de televiziune, care ar prelua toate drepturile și obligațiile aferente.

Regulamentul actualizat oficializează, de fapt, un precedent stabilit în 2023, atunci când Ucraina, câștigătoarea ediției din 2022, nu a putut găzdui concursul din cauza invaziei ruse la scară largă și l-a organizat, în schimb, împreună cu Marea Britanie, la Liverpool. De acum înainte, un conflict armat sau amenințările la adresa securității reprezintă un temei automat pentru ca EBU să evalueze riscurile și să transfere dreptul de organizare unei alte țări, printr-o procedură clară, fără decizii luate ad-hoc.

Interdicția nu este însă automată în toate cazurile. După consultări cu un grup de referință, EBU poate permite unei țări să organizeze concursul dacă se convinge că poate fi garantată siguranța participanților, a personalului, a jurnaliștilor, a publicului și a partenerilor, precum și desfășurarea neîntreruptă a evenimentului. La nevoie, organizația poate solicita o evaluare independentă de securitate.

Noutățile vin după ce Canada a fost confirmată ca participantă la ediția din 2027 a Eurovisionului, după ce postul public de televiziune al țării a devenit membru cu drepturi depline al EBU. Vestea a fost anunțată de Canada de Ziua Canadei, iar Marie-Philippe Bouchard, președinta și directoarea executivă a CBC/Radio-Canada, a declarat că sunt „extrem de entuziasmați” să prezinte talentul canadian pe una dintre cele mai prestigioase scene muzicale din lume.

Anterior, se vehicula și posibilitatea revenirii Ungariei la Eurovision, după o absență de șapte ani, după ce guvernul Orban ar fi considerat concursul „prea gay”.

Vârsta artiștilor și regulile de interpretare

Regulamentul actualizat aduce precizări suplimentare și în privința caracterului nepolitic al concursului. EBU subliniază că Eurovisionul este „un eveniment internațional de divertisment, care trebuie să rămână strict nepolitic”, motiv pentru care, pe durata spectacolelor, a repetițiilor și a evenimentelor oficiale, sunt interzise mesajele politice sau ideologice, precum și folosirea concursului pentru promovarea sau contestarea unor poziții politice.

O altă schimbare vizează vârsta minimă a concurenților: aceștia trebuie să aibă cel puțin 18 ani împliniți încă din ziua primei repetiții, în timp ce, anterior, regulamentul permitea participarea unor artiști mai tineri. Numărul maxim de interpreți pe scenă rămâne, în continuare, de șase persoane.

Totodată, au fost înăsprite și cerințele privind interpretarea live: vocea principală trebuie cântată live, playback-ul este interzis, iar corectarea automată a vocii, inclusiv prin Auto-Tune, nu este permisă în timpul unui spectacol live. În schimb, rămân permise fondurile muzicale și elementele preînregistrate, cu condiția să nu înlocuiască vocea principală și să nu îi ofere un sprijin excesiv.

Noul regulament mai prevede că piesele înscrise în concurs nu pot fi lansate public sau interpretate înainte de 1 septembrie al anului premergător ediției respective, iar durata lor nu poate depăși trei minute. De asemenea, spectacolele trebuie să rămână identice atât în timpul repetițiilor, cât și în cadrul transmisiunilor live.

Anul trecut, EBU a adoptat și o reformă a sistemului de vot la Eurovision. Printre schimbări se numără revenirea juriilor profesioniste în cadrul semifinalelor — pentru prima dată din 2022 — și extinderea acestora la șapte membri, reducerea de la 20 la 10 a limitei de voturi ale publicului pentru o singură metodă de vot, precum și restricții mai stricte privind promovarea publică și comercială a concurenților, menite să prevină eventualele manipulări.