Analiză România a scăpat de „junk”, dar continuă să plătească dobânzi uriașe. Ce trebuie să facă pentru a se împrumuta mai ieftin

România a evitat retrogradarea în categoria „junk”, dar asta nu înseamnă că problemele economice au dispărut. Moody’s și Fitch au păstrat ratingul țării la ultima treaptă recomandată investițiilor, însă au menținut perspectiva negativă. Pentru români, efectul se vede în continuare în dobânzile mari la care statul se împrumută.

România nu a rezolvat problema dobânzilor scumpe, prin confirmarea ratingului de țară. FOTO: Inquam

Principalul câștig al reconfirmării ratingului este menținerea României în categoria recomandată investițiilor, ceea ce evită ieșirea automată a obligațiunilor de stat din portofoliile multor fonduri de investiții internaționale care impun reguli stricte în acest sens. Cu toate acestea, perspectiva negativă atașată ambelor calificative reprezintă un avertisment clar că o retrogradare este posibilă în următoarele 12 până la 24 de luni, dacă autoritățile nu vor îndeplini o serie de condiții dificil de reconciliat. 

Ieșirea din perspectiva negativă necesită reducerea simultană a deficitului bugetar și a celui de cont curent, alături de revenirea creșterii economice, trei obiective care, în contextul anului 2026, se contrazic parțial. Statul dispune astfel de o fereastră de maximum un an pentru reforma administrativă, reducerea deficitului spre 5% în 2027 și restructurarea aparatului public și a companiilor de stat falimentare.

Ce ar putea face România pentru a reduce dobânzile la împrumuturi

Analistul economic Adrian Negrescu a explicat pentru „Adevărul” că România ar putea obține dobânzi mai mici decât cele actuale dacă ar avea un guvern stabil, capabil să implementeze reformele asumate. 

În opinia sa, un program de guvernare coerent, cu ținte clare privind reducerea cheltuielilor publice și lărgirea bazei de impozitare, ar spori încrederea investitorilor. 

„România nu e în junk, dar plăteşte deja ca şi cum ar fi. Faptul că România a reușit să evite la limită retrogradarea la ratingul junk este, fără îndoială, o veste bună, însă, pentru a face o comparație cu un examen școlar, este ca și cum am fi luat nota cinci doar prin indulgența agențiilor de rating. Practic, am scăpat ca prin minune de această evaluare, iar singurul nostru argument cu adevărat solid a fost reducerea deficitului bugetar, în condițiile în care instabilitatea politică a reprezentat un factor extrem de îngrijorător în ochii experților de la S&P și Moody's”, a declarat Adrian Negrescu.

Analistul a subliniat că salvarea de la un colaps economic s-a datorat în principal deciziilor Ministerului Finanțelor de a reduce deficitul, nu unui plan cuprinzător de guvernare.

„Salvarea noastră de la un colaps economic s-a datorat în principal deciziilor Ministerului Finanțelor de a reduce deficitul, nu unui plan coerent și cuprinzător de de guvernare care să ducă la economisirea cheltuielilor publice, deoarece acestea au scăzut nesemnificativ față de anul trecut, iar climatul politic nu inspiră deloc predictibilitate macroeconomică, mai ales dacă ne raportăm la discursul politicienilor. Deși am trecut cu bine de acest obstacol, continuăm să plătim prețul unui dezechilibru bugetar uriaș acumulat în ultimii ani, ceea ce se traduce prin dobânzi foarte mari, care trebuie raportate și la inflația record din țara noastră. Prin urmare, ne împrumutăm scump, avem o inflație ridicată și perspective economice incerte, cel puțin pentru următoarele șase luni”, a explicat acesta.

Impactul imediat asupra cursului de schimb, umbrit de scadența termenelor pentru PNRR

Ca urmare a deciziei Moody's, moneda națională a deschis luni tranzacțiile pe piața interbancară la 5,24 lei pentru un euro, în ușoară scădere față de sfârșitul săptămânii precedente, când euro se afla la pragul de 5,25 lei. 

„Investitorii au interpretat decizia luată vineri de agenția Moody's drept un semnal pozitiv, iar efectele s-au reflectat imediat într-o evoluție favorabilă a cursului de schimb. Totuși, acest lucru nu înseamnă că situația macroeconomică s-a stabilizat și că putem deschide șampania. Dimpotrivă, ne împrumutăm în continuare extrem de scump și ne adâncim tot mai mult în datorii, iar în lipsa unui program de guvernare coerent, care să continue măsurile de reducere reală a cheltuielilor statului și de lărgire a bazei de impozitare, teama mea este că acest câștig va fi doar unul temporar. La examenul final, lucrurile s-ar putea să arate cu totul altfel”, a transmis analistul economic.

De asemenea, Negrescu avertizează că acest câștig ar putea fi doar temporar în lipsa unui program de guvernare coerent. Momentul decisiv va fi data de 31 august, când se va evalua situația fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență. 

„Momentul decisiv va fi, în opinia mea, data de 31 august, când vom putea evalua cu adevărat situația fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență și dacă vom reuși să finalizăm toate reformele asumate. Dincolo de declarațiile extrem de optimiste ale politicienilor, realitatea este că, până în prezent, am încasat doar 13 miliarde de euro din totalul de 29 de miliarde, cât era prevăzut inițial, ceea ce înseamnă că am realizat doar o treime din program, iar acest întârziere atrage presiuni tot mai mari din partea Comisiei Europene. Până când nu vom vedea și restul banilor reflectați în buget, este cel puțin prematur, dacă nu chiar indecent, să vorbim despre un succes al PNRR. Prin urmare, data de 31 august va fi un reper extrem de important, deoarece ne va arăta magnitudinea injecției de capital european care va intra în România și care, după părerea mea, va influența decisiv evoluția pieței valutare, inclusiv în toamna anului 2026”, a precizat analistul economic.

„Nu e suficient să facem doar tăieri, ca până acum”

Adrian Negrescu a subliniat că nu este suficient să reducem cheltuielile prin tăieri, așa cum s-a întâmplat până acum, ci este necesar să realizăm simultan reforme care să ducă la lărgirea bazei de impozitare și la o colectare mai eficientă. 

„Este imperativ să realizăm ambele lucruri simultan, nu doar tăieri ca până acum. Pe de o parte, trebuie să reformăm cheltuielile publice, prioritizând în următorii câțiva ani doar proiectele care aduc o valoare reală economiei, iar construcțiile inutile, care nu generează venituri din taxe și impozite, ar trebui eliminate din discursurile și proiectele statului. Pe de altă parte, este absolut necesar să lărgim baza de impozitare, aducând la buget sume suplimentare prin combaterea evaziunii fiscale și prin taxarea unor sectoare care au rămas până acum necontrolate, cum ar fi piața criptomonedelor”, a transmis acesta.

Analistul economic a oferit și două exemple, unul de risipă și altul unde statul a eșuat să colecteze eficient taxele, ducând la pierderi, din cauza primarilor.

„Trebuie să ne asigurăm că legislația adoptată de Parlament sau prin ordonanțe de urgență este cu adevărat respectată. Cele mai elocvente exemple în acest sens sunt, în prezent, modul defectuos de funcționare al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, unde 1,3 miliarde de euro sunt blocați din cauza incompetenței unui aparat public care nu a reușit să mențină o infrastructură digitală adecvată pentru derularea afacerilor imobiliare. 

Alt exemplu este ordonanța care reglementează funcționarea caselor de pariuri și a păcănelelor. Din cauză că primăriile nu au elaborat până acum regulamentele necesare pentru acreditarea firmelor și a sediilor acestora, s-au pierdut deja peste 8.500 de locuri de muncă, iar statul a ratat încasări de aproximativ 120 de milioane de euro pentru acest an. Prin urmare, este esențial să ne concentrăm pe implementarea efectivă a proiectelor și a legilor existente”, a mai punctat acesta.