Șefa CCR, Simina Tănăsescu, rupe tăcerea despre întâlnirea cu Bolojan, după ce ÎCCJ i-a reproșat că nu a ținut cont de responsabilitatea funcției

Simina Tănăsescu, președinta Curții Constituționale, explică de ce s-a întâlnit cu premierul interimar Ilie Bolojan și respinge speculațiile privind o posibilă legătură între discuție și dosarele CCR. Potrivit acesteia, întâlnirea a fost determinată de problema acută a spațiilor în care își desfășoară activitatea instituția.

Simina Tănăsescu, președinta Curții Constituționale Foto: Shuterstock

Președinta Curții Constituționale a României (CCR), Simina Tănăsescu, a explicat, într-un interviu acordat Cotidianul, motivele întâlnirii pe care a avut-o vineri cu premierul Ilie Bolojan. Reacția sa vine după ce instanța supremă, prin vocea Liei Savonea, a atacat dur întrevederea cu Bolojan, lăsând să se înțeleagă că singura soluție este asumarea responsabilității și demisia. Șefa CCR a respins orice legătură între întâlnirea cu premierul interimar și dosarele aflate pe rolul Curții, inclusiv cele privind legi cu miză politică. Simina Tănăsescu a explicat că problema spațiilor este una mai veche și că a fost semnalată public și instituțional de aproximativ un an.

„Avem o situație extrem de dificilă legată de spații. Așa cum menționam în mai multe alte apariții publice, și am spus asta începând cu august sau septembrie, cred, 2025, o spun repetat și în interviuri de genul acesta, și în intervenții televizate, și în toate contextele posibile, situația noastră locativă e una foarte delicată”, a declarat președinta Curții, întrebată ce a discutat cu premierul interimar Ilie Bolojan. 

Potrivit acesteia, sediul CCR a fost conceput inițial pentru mai puțin de 100 de persoane, iar la început instituția avea sub 60 de angajați, cu tot cu judecători.

„Între timp am ajuns pe la 140 de persoane în același spațiu fizic, ceea ce, iarăși am mai declarat, nu ne împiedică, dar ne grevează activitatea”, a explicat Tănăsescu.

Astfel, CCR a făcut demersuri atât pe lângă Executiv, cât și pe lângă conducerile și secretariatele generale ale celor două Camere ale Parlamentului și Consiliul Legislativ. Unele discuții au fost urmate de solicitări oficiale, iar Curtea a reușit să obțină două camere suplimentare.

„Am reușit să obținem două camere, nu foarte generoase, dar suntem încă o dată foarte recunoscători pentru ceea ce am reușit să obținem, și de la Senat, și de la Camera Deputaților”, a spus președinta CCR, pentru Cotidianul.

Curtea caută un nou sediu

Tănăsescu a precizat că, încă din toamna anului trecut, Curtea a analizat inclusiv posibilitatea mutării într-un alt sediu. Una dintre variante a fost corpul B3 al Palatului Parlamentului, aflat în administrarea Guvernului. Reprezentanții CCR au vizitat spațiul pentru a vedea dacă acesta ar putea găzdui întreaga instituție sau cel puțin anumite servicii.

„Ne-am dat seama că, așa cum este acum concepută partea aceea de clădire, e greu de imaginat că ne-am putea muta sediul, cu totul, de aici acolo”, a afirmat Tănăsescu.

Ulterior, Curtea a analizat posibilitatea mutării doar a unor servicii, însă nici această variantă nu s-a dovedit suficient de bună. „Am convenit, împreună cu colegii, într-o ședință administrativă internă, că pentru moment păstrăm sediul actual și continuăm demersurile pentru obținerea fie de finanțare, fie pentru identificarea unui alt sediu, eventual chiar și cu chirie. Continuăm demersurile în ideea de a obține finanțare pentru construcția unui sediu nou, diferit de cel actual, complet separat de Palatul Parlamentului”, a explicat șefa CCR.

Totuși, Curtea nu exclude folosirea unor spații din corpul B3, în funcție de evoluția numărului de angajați. „Ar fi posibil să avem nevoie să recurgem, eventual, și la câteva spații de acolo”, a spus Tănăsescu.

De ce s-a întâlnit Simina Tănăsescu cu Ilie Bolojan

Potrivit președintei CCR, interesul pentru corpul B3 a fost reactivat după ce, vineri, Guvernul a adoptat o hotărâre referitoare la „reaprobarea unor indicatori tehnico-economici” pentru obiectivul de investiții.

Tănăsescu spune că a vrut să afle dacă lucrările au fost finalizate, dacă spațiile pot fi atribuite și dacă solicitarea mai veche a Curții, care viza doar anumite spații din clădire, a fost luată în considerare.

„Desigur că am fost imediat interesată să aflu care e situația: dacă lucrările s-au finalizat, dacă suntem în stadiul în care spațiile ar putea fi deja atribuite, dacă s-a ținut cont de solicitarea noastră mai veche, care nu viza obținerea întregii clădiri și nici o recompartimentare, ci obținerea unor spații în interiorul acelui corp de clădire. Asta a însemnat un schimb de telefoane și, în momentul în care am aflat că prim-ministrul urma să fie oricum în clădirea Palatului Parlamentului, am întrebat dacă putem avea o întâlnire pentru a discuta chestiunea legată de spați”, a spus șefa CCR.

Întrebată cine a inițiat întâlnirea, Tănăsescu a spus că nu își amintește exact succesiunea evenimentelor, dar că a solicitat informații Secretariatului General al Guvernului.

Locul întâlnirii a fost stabilit însă la propunerea premierului. „Eu am întrebat dacă putem avea o întâlnire scurtă, rapidă, pentru a discuta despre distribuirea spațiilor, iar propunerea privind locul întâlnirii a venit din partea domniei sale. Nu am alte detalii, nu cunosc”, a declarat Simina Tănăsescu.

„N-am urmărit timpul exact, dar bănuiesc că nu a depășit o jumătate de oră, nu cred că a durat mai mult”, a spus aceasta.

Președinta CCR a subliniat că știa de la început că spațiile din restul Palatului Parlamentului sunt administrate de Camerele Parlamentului, în timp ce corpul B3 este administrat de Guvern.

Tănăsescu respinge suspiciunile privind dosarele CCR

Întâlnirea cu premierul a avut loc înaintea unor deliberări importante ale CCR, ceea ce a alimentat speculațiile privind o posibilă legătură între discuția administrativă și activitatea jurisdicțională a Curții.

Simina Tănăsescu spune că înțelege de ce momentul poate ridica întrebări, însă respinge ferm orice suspiciune privind influențarea judecătorilor constituționali.

„Cred, sau eu înțeleg, că o astfel de întâlnire poate ridica întrebări legitime”, a afirmat ea.

Președinta CCR a precizat însă că discuțiile privind buna funcționare a instituției și găsirea unor spații sunt vechi și au fost purtate de aproximativ un an.

„Ideea că s-ar putea pune la îndoială, în vreun fel, activitatea jurisdicțională a Curții atunci când se încearcă soluționarea unor chestiuni administrative este, pentru mine, un nonsens. Dar aceasta e poziția mea și mi-o asum”, a spus șefa CCR.

Întrebată despre speculațiile potrivit cărora anumite cauze ar putea fi discutate înaintea deliberărilor oficiale, Tănăsescu a respins categoric această perspectivă.

„Faptul că în spațiul public pot apărea astfel de poziționări sau interpretări, faptul că e posibil să existe persoane care să-și imagineze că dosarele Curții sunt rezolvate, sunt soluționate cumva [...] înainte de a avea loc deliberările, sau în alte foruri, sau în discuții cu alte persoane, private sau publice, e de neimaginat pentru mine”, a afirmat ea.

Președinta CCR a catalogat aceste suspiciuni drept „interpretări care pornesc de la o formă de rea-credință”.

„Eu pornesc de la premisa bunei-credințe. Dar înțeleg că pot exista și abordări care pornesc de la premisa relei-credințe, nu a bunei-credințe”, a spus Tănăsescu.

ÎCCJ i-a cerut demisia după întâlnirea cu premierul Bolojan

Clarificările oferite de Simina Tănăsescu au venit pe fondul reacției ÎCCJ, care i-a cerut demisia. Într-un comunicat oficial, Lia Savonea a subliniat că întâlnirea neanunțată dintre Tănăsescu și Bolojan afectează grav aparența de imparțialitate a Curții. Poziția ÎCCJ a fost susținută și de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), precum și de șefii mai multor Curți de Apel și tribunale din țară, care au cerut clarificări.

„Atunci când conduita celui aflat în fruntea unei jurisdicții constituționale generează îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, responsabilitatea funcției impune asumarea consecințelor necesare, astfel încât asupra credibilității viitoarelor decizii ale Curții să nu planeze nicio suspiciune rezonabilă de influență.”

Redăm mai jos comunicatul integral al Înaltei Curți:

„Explicațiile oferite până în acest moment cu privire la întrevederea dintre președinta Curții Constituționale, doamna Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru, nu sunt de natură să clarifice pe deplin circumstanțele acesteia și nici să înlăture îngrijorările legitime generate în spațiul public și la nivelul autorității judecătorești.

În acest context, Înalta Curte de Casație și Justiție se alătură preocupărilor exprimate la nivelul sistemului judiciar cu privire la necesitatea respectării exigențelor de independență, imparțialitate și transparență și consideră necesară clarificarea imediată și completă a circumstanțelor în care a avut loc această întrevedere.

Situația prezintă o calitate instituțională aparte, în condițiile în care Curtea Constituțională este chemată să soluționeze, printre altele, un conflict juridic de natură constituțională declanșat chiar de către domnul Ilie Bolojan, iar președinta Curții participă la soluționarea cauzei în calitate de judecător.

Într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituțional trebuie nu doar să fie independent și imparțial, ci să se situeze, fără echivoc, în afara oricărei aparențe rezonabile de influență sau de apropiere față de una dintre părți.

Separarea puterilor nu este un principiu declarativ. Ea presupune limite instituționale clare și respectarea lor cu atât mai strictă de către cei chemați să garanteze echilibrul constituțional.

Autoritatea unei decizii constituționale nu se întemeiază numai pe caracterul său obligatoriu, ci și pe încrederea că aceasta a fost adoptată la adăpost de orice influență sau aparență rezonabilă de influență.

Din această perspectivă, preocupările exprimate la toate nivelurile sistemului judiciar cu privire la necesitatea respectării acelorași exigențe de independență, imparțialitate și transparență la nivelul oricărei jurisdicții sunt legitime și reflectă o preocupare instituțională comună pentru protejarea încrederii în actul de justiție.

Caracterul echivoc al conduitei președintei Curții Constituționale, prin aparența de apropiere pe care este susceptibilă să o creeze față de una dintre părțile implicate, este de natură să slăbească încrederea publică în imparțialitatea și justețea viitoarei soluții. Împrejurările în care s-a desfășurat întrevederea reclamă, la rândul lor, clarificări, cu atât mai mult cu cât aceasta nu a avut loc la sediul niciuneia dintre instituțiile reprezentate de cei doi participanți și, potrivit informațiilor disponibile public, nu a fost anunțată în prealabil.

O asemenea situație nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale. Atunci când conduita celui aflat în fruntea unei jurisdicții constituționale generează îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, responsabilitatea funcției impune asumarea consecințelor necesare, astfel încât asupra credibilității viitoarelor decizii ale Curții să nu planeze nicio suspiciune rezonabilă de influență sau de lipsă de imparțialitate”.