Zeci de șefi din magistratură cer explicații despre presupusa întâlnire dintre președinta CCR și premierul Ilie Bolojan

Magistrații cer explicații publice despre întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale a României (CCR), Simina Tănăsescu, și premierul interimar Ilie Bolojan, care ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean.

Simina Tănăsescu/FOTO: Mediafax

UPDATE 20.30 Reacția CCR

Ca urmare a solicitărilor formulate de reprezentanții mass-media, CCR face următoarele precizări:

„Funcția de președinte al Curții Constituționale presupune, pe lângă atribuții jurisdicționale, și atribuții administrative, organizatorice și de reprezentare, prevăzute de art. 9 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

În exercitarea acestor atribuții, întâlnirile președintei Curții Constituționale cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege.

Președinta Curții Constituționale reafirmă ferm și categoric că nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal în care aceasta urmează să fie soluționată.

Totodată, conduita constantă și publică, precum reperele etice și profesionale ale președintei Curții Constituționale, constituie repere suficiente pentru a exclude orice interpretare contrară cu privire la natura și obiectul demersurilor administrative desfășurate în exercitarea atribuțiilor funcției”.

UPDATE - Ce spune CSM

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis că informațiile apărute în spațiul public cu privire la întâlnirea dintre președinta CCR și Ilie Bolojan „au generat întrebări legitime referitoare la contextul și obiectul acestei întrevederi.”

„Potrivit datelor vehiculate public, întâlnirea ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, într-o perioadă în care Curtea Constituțională urma să se pronunțe asupra unor cauze cu relevanță instituțională semnificativă, inclusiv pentru formațiunea politică reprezentată de domnul Ilie Bolojan.

Consiliul Superior al Magistraturii subliniază că, în astfel de situații, răspunsul instituțional adecvat trebuie să fie unul ferm orientat către transparență și clarificare publică.”

CSM spune că independența CCR nu ține doar de regulile instituției, ci și de conduita judecătorilor și de transparența Curții. CCR trebuie să ofere explicații clare atunci când apar suspiciuni privind relații care ar putea pune sub semnul întrebării imparțialitatea sa.

Instituția subliniază că acest lucru este cu atât mai important deoarece deciziile CCR sunt obligatorii pentru toate autoritățile și au un impact direct asupra sistemului judiciar, inclusiv asupra statutului și salarizării magistraților.

La rândul său, CSM amintește de demisia Siminei Tănăsescu din 2018.

„În acest cadru, Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că se impun clarificări publice cu privire la împrejurările în care a avut loc întrevederea, natura acesteia, rațiunea desfășurării sale în biroul președintelui Senatului, precum și temele care au făcut obiectul discuțiilor.

O asemenea clarificare este necesară, în primul rând, pentru protejarea autorității Curții Constituționale și pentru menținerea încrederii publice în imparțialitatea și integritatea deciziilor sale.

Consiliul Superior al Magistraturii reafirmă că încrederea în instituțiile statului și în actul de justiție presupune aplicarea consecventă a acelorași standarde de independență, imparțialitate și transparență, indiferent de instituția sau persoanele vizate.”

Știre inițială

Simina Tănăsescu s-a întâlnit marți, 11 august, cu Ilie Bolojan. Agenda și scopul discuției nu au fost făcute publice.

Întâlnirea a avut loc în contextul în care CCR a amânat pentru luni, 17 august, pronunțarea în cazul sesizării lui Nicușor Dan privind Legea integrității.

Fostul judecător CCR Tudorel Toader a prezentat cele patru scenarii posibile și a subliniat că judecătorii Curții trebuie să decidă fără presiuni externe.

„Sigur că putem aștepta trei tipuri de decizii – de amânare, de admitere – sau chiar patru, de admitere pură și simplă, de respingere sau o decizie interpretativă, care să extragă sensul neconstituțional din prevederea legală. Nu avem de unde ști.

Eu am enumerat cele patru decizii posibile pentru ziua de luni, dar nu știm care va fi și cum va fi motivată. Eu declaram, când eram judecător, că un judecător constituțional are tăria să nu resimtă niciun fel de presiune – nici chiar pe cea a banilor. Ca să vă spun așa, sub perspectiva primirii sau neprimirii unor sume de bani, nu se pune în balanță constituționalitatea unei legi”, a explicat fostul judecător CCR.

De asemenea, președinților curților de apel și ai tribunalelor li s-au alăturat și președinții judecătoriilor din țară, care au semnat, la rândul lor, comunicatul.

Ce solicită semnatarii

În acest context, magistrații au cerut explicații publice despre întâlnirea dintre președinta CCR și Bolojan. Primii care s-au alăturat inițiativei au fost președinții Curților de Apel din țară.

„Președinții curților de apel din România, în considerarea exigențelor statului de drept și din perspectiva instanțelor judecătorești, chemate să dea efect în activitatea lor jurisdicțională deciziilor Curții Constituționale, consideră necesară clarificarea informațiilor apărute în spațiul public referitoare la întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, care ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, aceștia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale”, transmit aceștia într-un comunicat publicat duminică, 16 august.

Semnatarii adaugă că justiția trebuie să fie nu doar independentă și imparțială, ci și să evite orice situație care poate crea aparența unei influențe sau a unui conflict de interese. Transparența este esențială pentru menținerea încrederii publicului.

Ei invocă și o hotărâre CEDO din 2024, potrivit căreia există un interes public legitim pentru informațiile despre întâlnirile judecătorilor CCR, mai ales atunci când aceștia intră în contact cu politicieni care au interese în cauze aflate pe rolul Curții.

„Din această perspectivă, lipsa de transparență care înconjoară asemenea întâlniri ale președintelui Curții Constituționale cu reprezentanți de cel mai înalt nivel ai unui singur partid politic este profund inadecvată standardelor pe care trebuie să le respecte o jurisdicție constituțională.

Ea este de natură să genereze îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, element fundamental al justiției constituționale, și poate produce consecințe grave asupra percepției publice privind corectitudinea și neutralitatea deciziilor Curții”

Magistrații invocă precedentul din 2018, când Elena-Simina Tănăsescu și-a dat demisia din funcția de consilier prezidențial după controversa provocată de o întâlnire cu un judecător CCR.

Deși Administrația Prezidențială a negat că ar fi existat presiuni, a considerat atunci că este inadmisibil să existe chiar și suspiciunea unei imixtiuni în activitatea CCR.

„Președinții curților de apel spun că același standard trebuie aplicat și acum. De aceea, cer clarificări despre întâlnirea dintre Elena-Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan: dacă a avut loc, în ce condiții, de ce s-a desfășurat în biroul președintelui Senatului și care au fost scopul și temele discuției.

Standardele de independență, imparțialitate și transparență pretinse în mod legitim instanțelor și judecătorilor trebuie respectate cu aceeași rigoare la nivelul oricărei jurisdicții. Respectarea lor consolidează autoritatea instituțiilor și încrederea reciprocă indispensabilă funcționării statului de drept.”

Au semnat scrisoarea următorii președinți de curți de apel:

• Președinte Oana-Maria Petrașcu – Curtea de Apel Alba Iulia
• Președinte Ionela-Diana Pătrașc-Bălan – Curtea de Apel Bacău
• Președinte Daniela Niculeasa – Curtea de Apel Brașov
• Președinte Liana-Nicoleta Arsenie – Curtea de Apel București
• Președinte Dana-Cristina Gîrbovan – Curtea de Apel Cluj
• Președinte Gabriel Mustață – Curtea de Apel Constanța
• Președinte Manuela-Cristina Berceanu – Curtea de Apel Craiova
• Președinte Adinan Halil – Curtea de Apel Galați
• Președinte Anda Crișu-Ciocîntă – Curtea de Apel Iași
• Președinte Florica Roman – Curtea de Apel Oradea
• Președinte Mihai-Bogdan Mateescu – Curtea de Apel Pitești
• Președinte Oliviu-Corneliu Șologon – Curtea de Apel Ploiești
• Președinte Anca Cazacu – Curtea de Apel Suceava
• Președinte Teodora Albu – Curtea de Apel Târgu Mureș
• Președinte Maria-Cristina Dica – Curtea de Apel Timișoara
• Președinte Petre-Valentin Bădița – Curtea Militară de Apel București

Ulterior, li s-au alăturat și 50 de președinți ai tribunalelor din țară, inclusiv ai tribunalelor specializate și militare, care au semnat, la rândul lor, comunicatul. Așadar, este vorba despre:

1. Preşedinte Florin SÎRBU, Tribunalul Alba,
2. Preşedinte Virgiliu-Flavius BRADIN, Tribunalul Arad,
3. Preşedinte Elena-Cornelia OLTEANU, Tribunalul Argeş,
4. Preşedinte Silviu-Cătălin ENACHE, Tribunalul Bacău,
5. Preşedinte Teodora-Carmen BALOGH, Tribunalul Bihor,
6. Preşedinte Gabriela-Cristina FRENȚIU, Tribunalul Bistriţa Năsăud,
7. Preşedinte Lucian-Ionuț BRÂNZAC, Tribunalul Botoşani,
8. Preşedinte Geanina-Elena VOINEA, Tribunalul Brăila,
9. Preşedinte Florin POTÂRNICHIE, Tribunalul Braşov,
10. Preşedinte Cosmin STEREA-GROSSU, Tribunalul Bucureşti,
11. Preşedinte Elena Gianina VĂSII, Tribunalul Buzău,
12. Preşedinte Vica OPRIȘAN, Tribunalul Călăraşi,
13. Preşedinte Petru JUCA, Tribunalul Caraş-Severin,
14. Preşedinte Ioan GAGA, Tribunalul Cluj,
15. Preşedinte Marius-Cătălin CROITORU, Tribunalul Constanţa,
16. Preşedinte Simona KOVACS, Tribunalul Covasna,
17. Preşedinte Octavian Adrian POPESCU, Tribunalul Dâmboviţa,
18. Preşedinte Jana SCURTU, Tribunalul Dolj,
19. Preşedinte Cristina-Emanuela MĂRGĂRIT, Tribunalul Galaţi,
20. Preşedinte Mariana MÎRLOGEANU, Tribunalul Giurgiu,
21. Preşedinte Laurenţiu MILITARU, Tribunalul Gorj,
22. Preşedinte Peter FODOR, Tribunalul Harghita,
23. Preşedinte Gianina-Viorica DAVID, Tribunalul Hunedoara,
24. Preşedinte Marius Mirel COSTIN, Tribunalul Ialomiţa,
25. Preşedinte Oana-Monica DĂMIAN, Tribunalul Iaşi,
26. Preşedinte Laura-Irina BRATU, Tribunalul Ilfov,
27. Preşedinte Alexandru-Lucian VERDEŞ, Tribunalul Maramureş,
28. Preşedinte George Cristinel ZAHARIA, Tribunalul Mehedinţi,
29. Preşedinte Alexandru ALEXA, Tribunalul Mureş,
30. Preşedinte Alina Marcela CURELARU, Tribunalul Neamţ,
31. Preşedinte Marin Constantin PIŢU, Tribunalul Olt,
32. Preşedinte Anca CAZAC, Tribunalul pentru minori şi familie Braşov,
33. Preşedinte Cristian CONSTANTINESCU, Tribunalul Prahova,
34. Preşedinte Costin MOLDOVEANU, Tribunalul Sălaj,
35. Preşedinte Cardonel-Felix MUREȘAN, Tribunalul Satu Mare,
36. Preşedinte Elena DUMBRĂVEAN, Tribunalul Sibiu,
37. Preşedinte Raluca RĂDULESCU, Tribunalul specializat Argeş,
38. Preşedinte Mirela-Mihaela COTÎRLĂ, Tribunalul Specializat Cluj,
39. Preşedinte Ioan Eugen MAIER, Tribunalul specializat Mureş,
40. Preşedinte Cătălin BRÂNZĂ, Tribunalul Suceava,
41. Preşedinte Emilia-Elena ENESCU, Tribunalul Teleorman,
42. Preşedinte Ştefan-Dorin CARAVELEA, Tribunalul Timiş,
43. Preşedinte Izabela STOIAN, Tribunalul Tulcea,
44. Preşedinte Ioana Andreea COMĂNESCU, Tribunalul Vâlcea,
45. Preşedinte Iolanda Mihaela PASCARU, Tribunalul Vaslui,
46. Preşedinte Dinu JELEA, Tribunalul Vrancea,
47. Preşedinte George-Octavian NICOLAE, Tribunalul Militar Bucureşti,
48. Preşedinte Marius Liviu POP, Tribunalul Militar Cluj,
49. Preşedinte Anca Natalia COSTEA, Tribunalul Militar Iaşi,
50. Preşedinte Ovidiu-Ştefan SCĂRLĂTESCU, Tribunalul Militar Timişoara.