Video Iulian Fota explică războiul hibrid al Kremlinului: „Scăderea încrederii în propriul guvern poate fi instrumentată de ruși”

Războiul hibrid purtat de Rusia nu trebuie privit doar prin prisma propagandei, dezinformării sau atacurilor cibernetice, ci ca un instrument care poate pregăti terenul pentru un eventual conflict convențional, avertizează Iulian Fota, fost consilier prezidențial și expert în studii de securitate.

Iulian Fota, despre războiul hibrid al Rusiei. Foto: Cătălin Mănescu/Adevărul

Invitat la „Agenda Internațională”, într-un dialog cu jurnalistul Răzvan Munteanu, Iulian Fota a explicat că războiul hibrid permite unui stat să se confrunte cu un adversar fără să treacă pragul care ar declanșa un război convențional.

În opinia sa, conceptul presupune combinarea unor mijloace nemilitare cu instrumente militare utilizate la o intensitate redusă.

„Războiul hibrid este utilizarea unor mijloace nemilitare și militare, dar de intensitate foarte scăzută, până la granița de unde se poate declanșa un război pe scară largă, convențional, cum avem acum între Rusia și Ucraina”, a explicat Iulian Fota.

Potrivit acestuia, propaganda, subversiunea și instrumentele economice sau financiare fac parte din arsenalul nemilitar, în timp ce utilizarea dronelor poate introduce o componentă militară fără ca situația să ajungă automat la un conflict convențional.

Fota consideră că tocmai această zonă aflată sub pragul războiului deschis este importantă în relația Rusiei cu statele NATO.

„Rușilor le trebuia un instrument de confruntare cu aceste țări mai dur decât ce au avut în trecut”, a afirmat fostul consilier prezidențial, explicând că vechile „măsuri active” erau asociate în special operațiunilor de intelligence, recrutărilor, subversiunii și operațiunilor acoperite.

Fota: Războiul hibrid poate modifica inclusiv comportamentul politic

Iulian Fota atrage atenția că efectele unei acțiuni hibride nu trebuie măsurate exclusiv prin pagubele materiale produse. Frica și percepția că statul nu este capabil să-și protejeze cetățenii pot deveni, la rândul lor, instrumente de influență.

Fostul consilier prezidențial a oferit exemplul dronelor, arătând că simpla apariție a unei asemenea amenințări poate afecta percepția populației asupra capacității statului de a asigura securitatea.

„Drona zboară și o vede toată lumea, nu? Dar țăranul se sperie când vede drona. Sperietura aia a lui și lipsa de reacție a statului îi imprimă lui un anumit gând, îi modelează conștiința, se poate transforma într-un fel de atitudine politică ulterior, care să fie instrumentată de ruși”, a declarat Iulian Fota.

Unul dintre efecte poate fi, potrivit acestuia, „scăderea încrederii în propriul guvern”.

În această logică, obiectivul unei operațiuni hibride nu este neapărat producerea unei distrugeri imediate, ci slăbirea societății și a capacității acesteia de a reacționa.

„Războiul hibrid nu este un scop în sine”

Cea mai importantă avertizare formulată de Iulian Fota privește însă relația dintre operațiunile hibride și un posibil conflict militar convențional.

„Războiul ăsta hibrid are un mare avantaj și el e folosit, că asta nu se înțelege la noi. Războiul hibrid nu este un scop în sine, este un facilitator pentru, dacă va veni vremea și o să fie nevoie, războiul ăla clasic, cu tancuri, cu tunuri, cu ocupație militară”, a declarat Fota.

Expertul a invocat experiența Ucrainei pentru a explica modul în care asemenea instrumente pot fi folosite înaintea sau în sprijinul acțiunilor militare convenționale.

Fota a arătat, de asemenea, că atacurile cibernetice trebuie privite în funcție de efectele și de obiectivul lor strategic. În scenariul în care infrastructura cibernetică a unui stat este afectată, dar această vulnerabilitate nu este exploatată ulterior în alte scopuri, statul își poate reconstrui în timp capacitățile. Problema devine mult mai gravă atunci când atacul hibrid pregătește terenul pentru o acțiune ulterioară.

Criza politică, o vulnerabilitate de securitate

În analiza sa, Iulian Fota a legat războiul hibrid și de vulnerabilitățile interne ale României. Instabilitatea politică, nemulțumirea populației și diminuarea încrederii în instituții pot crea un mediu favorabil acțiunilor de influență.

Întrebat cine beneficiază de actuala criză politică din România, răspunsul său a fost direct: „Rusia, evident”.

„Actuala criză politică îi favorizează, cel puțin pentru moment, prin disperarea oamenilor”, a susținut Fota.

Potrivit acestuia, problemele politice interne „vulnerabilizează țara”, în condițiile în care securitatea națională nu beneficiază, în opinia sa, de suficientă atenție la nivel politic.

Fostul consilier prezidențial consideră că responsabilitatea nu poate fi transferată exclusiv instituțiilor militare sau structurilor de securitate, iar deciziile esențiale privind protejarea infrastructurii și definirea responsabilităților trebuie asumate la nivel politic.

„Politicul să lase joaca deoparte și să se apuce de chestiile serioase, pentru că nu poți să le ceri militarilor să ia decizii în locul politicienilor”, a afirmat Iulian Fota în cadrul emisiunii „Agenda Internațională”.