Școlile românești din Ucraina, în centrul unei noi dispute. Comunitatea cere intervenția Bucureștiului

Un proiect de lege privind educația minorităților naționale, aflat în așteptarea dezbaterii în Parlamentul Ucrainei, stârnește îngrijorare în comunitatea românească. Reprezentanții românilor din trei regiuni cer Bucureștiului să intervină înaintea votului.

Românii cer garanții pentru școlile în limba maternă Foto: Arhivă

Proiectul nr. 16119 a fost înregistrat la 1 octombrie 2026. Cinci zile mai târziu, comisia parlamentară pentru educație a recomandat examinarea sa în regim de urgență și adoptarea în prima lectură și în ansamblu, cu eventuale corecturi tehnice. Potrivit G4Media, reprezentanții comunității se tem că, fără garanții mai clare, numărul școlilor cu predare în limba română ar putea scădea în timp.

Recomandarea comisiei nu echivalează însă cu adoptarea legii. Conform situației afișate de Parlamentul ucrainean la 7 octombrie, proiectul așteaptă dezbaterea în plen.

Ce solicită comunitatea românească

Într-o scrisoare adresată președintelui României, Ministerului Afacerilor Externe și mai multor comisii parlamentare, reprezentanți ai comunităților românești din Cernăuți, Transcarpatia și Odesa cer ca propunerile lor să fie susținute în discuțiile cu Kievul.

Documentul și un tabel cu amendamente au fost prezentate de BucPress. Semnatarii spun că proiectul conține și prevederi utile, dar consideră că nu rezolvă probleme esențiale pentru păstrarea învățământului în limba maternă.

Reprezentanții comunității vor ca legea să protejeze o rețea de unități de învățământ ale minorităților și să stabilească limpede că româna poate rămâne limba principală de predare în școlile respective.

În opinia lor, formularea care permite folosirea limbii minorității „alături de limba de stat” lasă neclar câte materii vor fi predate efectiv în română și câte în ucraineană.

O altă miză este traseul elevului după clasele primare. Reprezentanții comunității cer ca posibilitatea de a învăța în română să continue până la terminarea liceului și să fie disponibilă și în învățământul profesional.

Ei solicită, de asemenea, ca absolvenții care au studiat în această limbă să poată formula în română răspunsurile la evaluările externe, nu doar să primească subiectele traduse. Propunerea lor prevede excepții pentru probele de limbă și literatură.

Derogări pentru școlile din satele cu puțini copii

Pentru satele cu puțini copii, semnatarii cer derogări de la regulile generale privind mărimea claselor și organizarea liceelor.

O clasă cu predare în română ar trebui, în opinia lor, să poată funcționa și cu mai puțin de cinci elevi atunci când aceasta este singura cale de a asigura accesul la educație în limba maternă.

Ei propun și ca o școală să poată primi statutul de instituție a minorității din momentul în care înființează o clasă cu predare în acea limbă, fără să depindă de ponderea elevilor minoritari din întreaga unitate.

Scrisoarea contestă și mecanismul prin care materiile predate în ucraineană ar putea fi extinse într-o clasă a minorității la cererea părinților a cel puțin două treimi dintre elevi.

Semnatarii susțin că o astfel de prevedere ar putea reduce treptat predarea în română și că decizia părinților trebuie protejată de eventuale presiuni locale.

Acestea sunt preocupările exprimate în document, nu consecințe deja stabilite ale proiectului. Ei cer, totodată, ca personalul de conducere și administrația școlilor minoritare să poată comunica în limba comunității cu elevii și părinții.

Demersul este semnat de Aurica Bojescu, Ion Botoș, Eugen Patraș și Anatol Popescu. Cei patru solicită o poziție oficială a României, contacte directe cu parlamentarii ucraineni și discutarea amendamentelor înainte ca proiectul să ajungă la votul final.