Scandalul azilelor din Bihor se mută pe scena politică: Reacția lui Marcel Ciolacu, după ce Alexandru Muraru a afirmat că PSD e responsabil

Vicepreședintele PNL, Alexandru Muraru, susține că responsabilitatea politică pentru scandalul azilelor din județul Bihor aparține Ministerului Muncii și PSD, respingând acuzațiile potrivit cărora fostul primar al municipiului Oradea, Ilie Bolojan, ar avea vreo legătură cu acest caz. Fostul premier Marcel Ciolacu a comparat situația cu „azilele groazei” din Voluntari.  

Vicepreședintele PNL, Alexandru Muraru. FOTO: Adevărul

UPDATE - Marcel Ciolacu compară azilele din Bihor cu „azilele groazei” din Voluntari

Fostul premier PSD Marcel Ciolacu a comparat, vineri, cazul azilelor din Bihor şi „azilele groazei” din Voluntari, afirmând că, la vremea respectivă, Gabriela Firea și-a dat demisia din Guvern.

„În iulie 2023, Gabriela Firea şi-a dat demisia din Guvern. Vina ei? O angajată din Cabinet cunoştea o persoană vizată în ancheta azilelor. Atât. Nicio semnătură, niciun premiu, nicio legătură directă. O vină care nu i-a fost dovedită niciodată. A plecat, alături de Marius Budăi, pentru că așa arată responsabilitatea politică: nu aștepți să te împingă alții, pleci singur. Suntem în 2026. Ilie Bolojan: a condus Oradea și Bihorul aproape două decenii - exact județul în care Viorel Pașca și-a construit nestingherit «casele groazei»”, a scris, vineri, pe Facebook, Marcel Ciolacu.

În plus, acesta afirmă că primăria condusă de Ilie Bolojan „l-a premiat pe Paşca şi l-a prezentat public drept model de implicare socială”.

„Rapoartele CJ Bihor din 2021 şi 2023, semnate chiar de Ilie Bolojan, laudă «buna colaborare» cu asociaţia lui Paşca. Fiul lui Paşca este viceprimar PNL în Holod - comuna cu cimitirul improvizat, cu sute de cruci de fier. Cei mai apropiaţi oameni ai săi l-au premiat şi l-au numit public «un om deosebit». Şi ce face domnul Bolojan? Declară că «n-a avut nicio tangenţă» şi că a aflat din presă. Cu propria semnătură pe documente. Şi rămâne, fără nicio jenă, agăţat de o funcţie din care oricum a fost demis”, a mai transmis fostul premier PSD.

Potrivit acestuia, „Gabriela Firea a plecat pentru o vină nedovedită. Ilie Bolojan rămâne, cu toate semnăturile lui pe rapoarte”.

Într-o intervenție la RFI, Muraru a calificat drept „un mare fals” încercările de a-l asocia pe Ilie Bolojan cu ancheta privind centrele în care erau îngrijite persoane vulnerabile.

„Este o încercare de a da sentimentul că Ilie Bolojan este implicat în tot felul de afaceri oneroase sau de crize instituționale sau sociale. Este un neadevăr și un mare fals și o manipulare grosolană”, a declarat vicepreședintele PNL.

Potrivit acestuia, instituțiile care aveau atribuții de autorizare, control și verificare a centrelor sociale sunt coordonate de Ministerul Muncii, condus în ultimii ani de reprezentanți ai PSD.

„Dacă e să avem un responsabil politic pentru ce s-a întâmplat în această chestiune legată de aceste azile, este sau sunt cei care au deținut Ministerul Muncii în ultimii cinci ani, adică PSD. De asemenea, Agenția Județeană de Prestații Sociale din Bihor, care avea sarcina să licențieze, să verifice, să coordoneze aceste azile, a fost condusă de 15 ani numai de pesediști. Inclusiv ajutoarele de înmormântare sunt date nu de DGASPC Bihor sau de Primăria Oradea, ci de Casa de Pensii, care este tot sub Ministerul Muncii”, a afirmat Muraru.

Deputatul PNL a susținut că toate instituțiile cu atribuții în supravegherea centrelor sociale se află în subordinea Ministerului Muncii și a acuzat existența unei campanii de discreditare la adresa lui Ilie Bolojan.

„Disperarea cu care acționează acești oameni în aceste zile nu face altceva decât să crească autoritatea și încrederea față de Ilie Bolojan. Oamenii nu sunt naivi și nu pot fi păcăliți prin televiziuni plătite și prin astfel de jocuri”, a mai declarat Alexandru Muraru.

Anchetă DIICOT în cazul centrelor sociale din Bihor

Declarațiile liderului liberal vin în contextul anchetei desfășurate de DIICOT, în care Viorel Pașca și alte persoane sunt cercetate pentru constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de persoane.

Potrivit procurorilor, gruparea ar fi administrat, începând din 2020, mai multe centre în care erau găzduite persoane aflate în situații de vulnerabilitate, obținând beneficii financiare din donații, sponsorizări și veniturile beneficiarilor.

În urma intervenției autorităților, 391 dintre cele 409 persoane aflate în aceste centre au fost relocate în servicii sociale autorizate din 19 județe, iar alte 17 au fost transportate la Unitatea de Primiri Urgențe din Bihor pentru evaluare și îngrijiri medicale înainte de stabilirea măsurilor de protecție.