România se împrumută și crește taxele, dar continuă investițiile în stadioane. Expert: „Populația este sacrificată”

România investește miliarde în stadioane și săli de sport, deși trăiește pe datorie, iar taxele abia au fost majorate. Economiștii avertizează că decizia este o eroare gravă, decontată direct de populație și firmele private.

Așa ar urma să arate arena „Dan Paltinișanu”. Foto: Randare FOTO: Facebook

România se confruntă cu o criză economică pe mai multe paliere. Deficitele gemene urcă până la cer, la fel cum deficitul din PIB rămâne ridicat, în pofida cosmetizării datelor. Reacția autorităților a fost promptă. Creșterea masivă a taxelor și impozitelor a împovărat economia privată și populația. Au crescut în schimb cheltuielile bugetare pe ultimul an. Astfel, cifrele oficiale arată că în 2025, cheltuielile bugetului general consolidat au crescut cu 11,2% comparativ cu 2024. În același timp, a continuat să crească datoria publică a României. Numai în 2025, România s-a împrumutat cu suma record de 265 miliarde de lei (53-54 mld. euro). Estimările pentru 2026 arată că vom lua credite și mai mari. Necesarul estimat oficial este de 278,5 miliarde de lei, dar de fiecare dată estimările au fost depășite. În plus, comparativ cu anul 2020, nivelul de îndatorare al țării s-a dublat.

În anumite privințe, situația amintește de ultima criză de proporții, cea din anii 2009-2013. Atunci, Guvernul României a decis să construiască săli și stadioane, în timp ce, la fel ca și în prezent, leul s-a devalorizat, iar inflația a biciuit populația. Și în aceste privințe, prezentul seamănă izbitor. Vechile metehne nu dispar ușor, iar autoritățile persistă în greșeli. În tot acest tablou, doar criza actuală e nouă.

Stadioane pentru orașe fără echipe de fotbal în SuperLigă

La fel ca atunci, actualul guvern a aprobat construcția unor stadioane și săli de sport, deși economia suferă evident. Astfel, la finele săptămânii trecute, Guvernul Bolojan a luat decizia de a aproba creditele de angajament pentru constructia a patru stadioane în Timișoara, Oradea, Brașov și Slatina. Numai pentru cele patru stadioane se ajunge la o valoare totală de aproape 2 miliarde de lei (1,826 miliarde de lei). Situația este cu atât mai ciudată cu cât niciunul din cele patru orașe nu are echipă de fotbal în prima ligă.

Ca și cum deciziile nu ar fi trecut prin guvern, premierul Ilie Bolojan a ieșit în față și într-un exercițiu veritabil de PR a criticat faptul că se construiesc stadioane în orașe în care nu există echipe de fotbal serioase.

„O altă eroare pe care am făcut-o a fost să alocăm pentru autoritățile locale bani în sume mari, fără să țină cont de importanța proiectelor, de viabilitatea lor și de cofinanțarea pe care aceștia trebuie să o pună. Și gândiți-vă că avem stadioane în localități care nu mai au echipă de fotbal sau avem două stadioane în orașe unde echipa de fotbal este la un nivel la care niciodată nu va umple cu public un stadion”, a spus Bolojan.

Cu toate acestea, guvernul a aprobat construcția stadioanelor, deși niciunul dintre cele patru orașe, Timișoara, Oradea, Brașov și Slatina, nu are echipă în prima ligă.

Și asta nu e tot. În cazul Timișoarei, echipa de fotbal Poli Timișoara a evoluat în liga a treia, până în acest sezon când a promovat în liga a doua. Și pentru ca lucrurile să fie și mai greu de justificat, în același oraș se mai construiește un stadion, „Eroii Revoluției”. Numai în cazul arenei „Dan Păltinișanu”, cea pentru care s-au obținut aprobări săptămâna trecută, costurile sunt estimate în acest moment la 140 de milioane de euro, însă experiența a dovedit-o că de fiecare dată a fost nevoie de suplimentări de buget.

România finanțează în prezent și alte stadioane și săli de sport, deși situația economică e disperată, iar agențiile de rating chiar dacă au menținut pentru moment rating-ul țării, amenință cu retrogradarea la următoarele evaluări.

În afara celor patru stadioane a căror construcție a fost aprobată la finele săptămânii trecute, guvernul a dat undă verde și pentru alte stadioane și săli de sport. Astfel, la București se va construi o nouă arenă, stadionul „Dinamo”, iar alte stadioane sunt în lucru, la Pitești și Constanța. Tototodată, autoritățile au aprobat construcția unor stadioane la Hunedoara, Bistrița și Târgoviște. În ultimul dintre ele a fost construit și inaugurat anul trecut încă un stadion.

Săli de sport de sute de milioane

În același timp, recent a fost inaugurată o nouă sală polivalentă la Tulcea, iar altele se află în diverse faze de construcție la Brașov, Suceava și Satu Mare. Numai sala de la Brașov costă aproape 646 de milioane de lei, echivalentul a 123 de milioane de euro, după ce în luna mai a fost aprobată suplimentarea bugetului de la 90 de milioane de euro, atât cât era estimarea inițială.

Experții critică decizia Guvernului, mai ales într-o perioadă atât de tulbure pentru economie. Printre cei care și-au exprimat rezervele se numără profesorul Bogdan Glăvan și analistul economic Adrian Negrescu.

Economistul Bogdan Glăvan este profesor universitar, expert în macro și microeconomie, economia dezvoltării și economia monetară și director al Centrului de Economie Politică și Afaceri româno-american „Murray Rothbard. Profesorul Glăvan a fost consilier pe probleme economice pentru fostul premier Ludovic Orban, în 2020.

Populația e penalizată

În opinia sa, lejeritatea cu care guvernul aprobă pe bandă rulantă construcția unor stadioane și săli de sport este greu de înțeles, cu atât mai mult cu cât același guvern a majorat taxe și impozite și a mimat reforma. Deși guvernanții au susținut atunci că creșterile de taxe și impozite au fost inevitabile, profesorul Bogdan Glăvan are altă părere. El consideră că existau alternative și enumeră câteva soluții care, dacă ar fi fost adoptate de guvern, ar fi făcut ca impozitele și taxele să rămână neatinse.

„În urmă cu un an am spus că tăierile de salarii și de pensii, respectiv politica de represiune fiscală, puteau fi evitate în bună măsură dacă se opresc lucrările publice, cum a decis Milei în Argentina și se privatizează companiile de stat. Și dacă se restructurează administrația și marile sectoare publice și se debirocratizează și se liberalizează economia. Alternative există mereu. Însă alternativa aleasă de partide a fost tăierea veniturilor reale ale majorității cetățenilor”, spune profesorul Glăvan.

În opinia sa, rezultatele acestor alocări generoase pentru stadioane și săli de sport la scurt timp după ce taxele și impozitele pentru populație și firmele private au fost crescute din pix nu au cum să fie pozitive.

Profesorul Bogdan Glăvan e liberal și declară contra creșterii taxelor. FOTO: Arhivă Adevărul Foto: Arhiva Adevarul

„Oare cetățenii din Slatina sau Timișoara vor fi bucuroși că mănâncă mai puțin, se îmbracă mai prost și își reduc vacanțele pentru a putea merge la stadion peste câțiva ani? Oare sunt bucuroși românii în general că îngrijirea medicală s-a redus (vezi copiii morți la Marie Curie) pentru ca o minoritate să asiste la competiții sportive? Nu știu. Însă alegerile publice asta înseamnă. Iar alegerile publice sunt în primul rând decise de partide, de politicieni, de guverne. Apoi de electorat”, explică el.

Banii din taxele și impozitele majorate se duc pe stadioane și săli de sport

Profesorul Bogdan Glăvan o spune cu subiect și predicat: populația a fost sacrificată, iar costul va fi suportat la viitoarele alegeri, cel mai probabil.

„Nu știu ce va decide electoratul la alegerile următoare, știu însă că orice alegere are un cost, implică un sacrificiu. Deocamdată populația a fost sacrificată. Iată, «nu sunt» bani pentru profesori fiindcă fiindcă «sunt» bani pentru stadioane”, punctează profesorul Glăvan.

În opinia sa, toată pledoaria guvernanților pentru creșterea taxelor reprezintă o ipocrizie și o manipulare, în condițiile în care banii obținuți prin „strângerea curelei” pentru românul de rând sunt utilizați pentru investiții fără cap, care nu aduc absolut niciun fel de beneficiu economiei reale.

„«Trebuie să crească taxele» a fost doar o manipulare, ca la Revoluție. Dar nu știu dacă populația ar fi fost de acord cu ce trebuie făcut ca să nu crească taxele (evitând intrarea în junk). Eu doar pun oglinda în față și, ca să zic așa, aprind lumina. Mai departe, fiecare să dea socoteală în fața propriei conștiințe, pentru ce vorbește și pentru ce face”, încheie Bogdan Glăvan.

O idee falimentară

Și analistul Adrian Negrescu critică decizia autorităților de a aproba noi construcții de stadioane.

Analistul Adrian Negrescu desființează ideea investițiilor fără noimă în stadioane Foto: Arhiva personala

„Contrastează extrem de puterni cu realitatea economică. E o dovadă a nistei de viziune. E o decizie profund greșită”, spune din start Negrescu.

„Stadioanele și sălile de sport se construiesc cu bani de la buget, din taxe și impozite. Noi ar trebui să investim în infrastructură pentru a genera dezvoltare pe orizontală în economie, dar mergem în continuare pe niște găuri negre la buget. Asta sunt stadioanele, găuri negre, pentru că nu numai că nu aduc bani, dar implică cheltuirea unor sume de întreținere și după ce sunt făcute. Din punctul meu de vedere, e o decizie profund greșită”, crede Adrian Negrescu.