Analiză România pierde 100 de kilometri de autostradă din planul promis. Problemele care întârzie Autostrada Moldovei

România va inaugura în 2026 doar 175 km de autostradă, față de 275 km promiși, un deficit de 100 km cauzat în principal de întârzierile grupului Umbrărescu pe A7 Bacău-Pașcani (77 km). Constructorul a preluat 10 din 13 loturi PNRR (~250 km), dar nu și-a extins capacitatea, iar CNAIR a preferat să prelungească termenele în loc să aplice penalități, eliminând stimulentele. Întârzieri majore apar și pe A3, A0 și Galați-Brăila. Situația afectează absorbția fondurilor europene și ridică semne de întrebare privind gestionarea contractelor de infrastructură.

Probleme mari la construcția de autostrăzi, anul acesta Foto: Daniel Guță/Adevărul

Diferența dintre estimările oficiale și stadiul efectiv al lucrărilor pe șantierele de autostrăzi din România devine din ce în ce mai vizibilă, pe măsură ce anul 2026 înaintează. Specialiștii care monitorizează proiectele de infrastructură rutieră estimează că, până la finalul anului, vor fi inaugurați aproximativ 175 de kilometri de autostradă, față de cei 275 de kilometri planificați inițial de autorități. Acest deficit de aproximativ 100 de kilometri este atribuit, în principal, întârzierilor înregistrate pe autostrada A7, în special pe sectorul Bacău – Pașcani, în lungime de 77 de kilometri, care nu a fost finalizat la termenele contractuale.

Ionuț Ciurea, liderul organizației Pro Infrastructura, a realizat o analiză detaliată a situației, pe care a prezentat-o pentru „Adevărul”, subliniind că diferența dintre promisiunile inițiale și realitatea actuală este semnificativă. 

„România va avea, până la sfârșitul anului, cu aproximativ 100 de kilometri de autostradă mai puțin decât se estima la începutul acestui an. Deci, în 2026 vom avea, în cel mai bun caz, doar 175 de kilometri de autostradă noi din cei 275 pe care îi promiteau autoritățile Diferența dintre promisiunile inițiale și realitatea actuală se explică în funcție de fiecare tronson în parte, însă cea mai mare pierdere se înregistrează pe autostrada A7. 

Constructorul Umbrărescu nu și-a respectat angajamentul, mai exact termenul contractual, și nu mă refer aici la termenele impuse de PNRR, ci la cele asumate prin contract. Pentru cele șase loturi de la nord de Bacău, termenele contractuale stabileau finalizarea lucrărilor până la Pașcani în luna noiembrie a anului trecut, nu în acest an. În realitate, circulația pe A7 a fost deschisă abia acum, în august, până la Bacău, iar deschiderea s-a făcut chiar în ultima zi a finanțării PNRR, pe 15 august. Rămâne astfel de construit sectorul Bacău – Pașcani, în lungime de 77 de kilometri”, a precizat acesta.

Potrivit acestuia, cele mai mari probleme se concentrează pe șantierele atribuite grupului Umbrărescu, care a preluat un număr excesiv de contracte în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență.

„Cauza principală a întârzierilor a fost, de departe, lipsa de capacitate a grupului Umbrărescu, un aspect pe care l-am semnalat constant în ultimii trei ani. Nu este vorba că nu sunt cei mai buni constructori din România – dimpotrivă, sunt cei mai puternici, cu cei mai mulți angajați și cele mai mari resurse. Problema este că, între sfârșitul lui 2022 și începutul lui 2023, au câștigat un număr extrem de mare de contracte, preluând 10 din cele 13 loturi PNRR, adică aproximativ 250 de kilometri, doar pe tronsonul Buzău – Pașcani.

Au acceptat prea multe lucrări simultan, iar capacitatea lor reală nu a putut fi extinsă suficient de repede prin angajări sau achiziționarea de utilaje noi. În plus, deși existau prevederi contractuale care permiteau aplicarea de penalități pentru întârzieri, compania de drumuri nu a exercitat această presiune în practică. Astfel, fără un stimulent real, Umbrărescu nu a avut niciun motiv să subcontracteze lucrările pentru a accelera ritmul, asemenea unui constructor care, deși promite finalizarea unei case în șase luni, nu este tras la răspundere dacă depășește termenul, pentru că știe că nu va fi sancționat efectiv”, a explicat Ionuț Ciurea.

Compania națională de drumuri preferă să extindă termenele în loc să aplice penalități

Un alt aspect semnalat de Ionuț Ciurea este lipsa aplicării penalităților contractuale pentru întârzieri. Deși prevederile contractuale permiteau aplicarea unor astfel de sancțiuni, compania națională de drumuri nu a exercitat această presiune, preferând să prelungească termenele fără a sancționa constructorul. Această abordare a eliminat orice stimulent pentru Umbrărescu de a subcontracta sau de a accelera lucrările, contribuind la perpetuarea întârzierilor.

„Până acum câțiva ani, Umbrărescu era cunoscut pentru că își finaliza lucrările la timp, uneori chiar mai devreme, oferind o calitate decentă. Însă, după 2022 și mai ales începând cu 2023, când a câștigat extrem de multe contracte – 10 din cele 13 loturi PNRR, adică aproximativ 250 de kilometri – nu a mai reușit să își crească suficient capacitatea de lucru, nici prin angajări suplimentare, nici prin achiziționarea de utilaje. În loc să aplice penalitățile contractuale pentru întârzieri, compania națională de drumuri a preferat să prelungească termenele fără a sancționa constructorul, tratându-l cu îngăduință. Astfel, Umbrărescu nu a avut niciun stimulent să subcontracteze sau să grăbească lucrările. Aceasta este, în esență, cauza unică a întârzierilor pe A7 și pe celelalte șantiere, iar situația poate fi verificată oricând prin date oficiale, ordine de începere și contracte semnate”, a mai arătat Ciurea.

Ionuț Ciurea mai arată că există probleme și pe șantierele altor autostrăzi.

„De exemplu, pe Galați-Brăila, constructorul are o întârziere de cel puțin doi ani, deși termenul contractual era decembrie 2024, iar ministrul Grindeanu promisese finalizarea chiar în 2023. De asemenea, pe A3 și pe anumite loturi ale A0 se înregistrează întârzieri semnificative, de până la doi ani sau mai mult”, conchide acesta.

Ce șosele de mare viteză trebuiau inaugurate în 2026:

1. A7 „Autostrada Moldovei”:

• Adjud Nord - Răcăciuni (25.5 km)
• Răcăciuni - Bacău Sud (21.5 km)
• Săuceşti – Trifeşti (30.3 km)
• Trifeşti - Săbăoani / Gherăeşti (19 km)
• Săbăoani / Mirceşti - Paşcani (28 km)

2. A3 - Autostrada Transilvania:

• Nădăşelu - Zimbor (24.5 km)
• Lucrări de deviere traseu Nădăşelu - Zimbor (5.96 km)
• Zimbor - Poarta Sălajului (12.24 km)
• A3 Suplacu de Barcău - Chiribiș (26.3 km)

3. A0 - autostrada de centură a Bucureştiului, secţiunea Nord:

• A2 / Cernica - DN3 / Pantelimon (4.47 km)
• DN2 / Afumaţi - DN3 / Pantelimon (6.6 km)
• DN1 / Corbeanca – Joiţa (17.5 km)

4. A1 Sibiu-Piteşti:

• secţiunea 4 Tigveni - Curtea de Argeş (9.8 km)
• Margina - Holdea (9.13 km)

5. Drumul Expres Galaţi-Brăila (DEx 6) (10.7 km)

Majoritatea loturilor de pe autostrăzile A7, A3 și pe Centura Capitalei (A0) sunt executate de companii controlate de Dorinel Umbrărescu.