Lucian Pahonțu, în centrul unui nou scandal: O treime din teza sa de doctorat ar fi plagiată

O nouă investigație îl vizează pe generalul Lucian Pahonțu, directorul Serviciului de Protecție și Pază, și teza sa de doctorat susținută în 2003. Analiza indică faptul că cel puțin 30% din lucrare ar conține fragmente preluate din alte surse fără citarea corespunzătoare sau cu trimiteri care nu respectă normele academice.

Lucian Pahonțu, în centrul unui nou scandal Foto: arhivă

Teza are 175 de pagini, iar potrivit analizei Recorder, ar fi fost identificate 52 de pagini care ar conține astfel de fragmente. Jurnaliștii spun că au găsit surse precum cărți, articole și documente militare din care ar fi fost preluate pasaje fără respectarea regulilor academice.

Investigația apare într-un moment în care șeful SPP se află deja în centrul unei controverse privind trecutul său profesional și rolul pe care l-a avut în timpul Revoluției din 1989 și al Mineriadei din 1990.

Teza susținută în 2003

Lucian Pahonțu și-a susținut teza de doctorat în 2003, la Academia de Înalte Studii Militare. Lucrarea are titlul „Tactici folosite pentru paza și apărarea obiectivelor de importanță deosebită” și însumează 175 de pagini.

Potrivit Recorder, analiza nu a fost realizată printr-un program automat de detectare a plagiatului, ci prin compararea textului tezei cu lucrări și documente publicate anterior.

Una dintre sursele identificate este „Regulamentul Trupelor de Securitate”, publicat în 1976. Recorder susține că teza conține numeroase fragmente identice cu acest document, fără ca sursa să fie menționată în notele de subsol.

Jurnaliștii afirmă că au identificat în acest caz 210 rânduri identice, distribuite pe 13 pagini.

Investigația indică și alte surse, printre care cărți și articole de specialitate. O parte dintre fragmente ar proveni din lucrări semnate de Anghel Andreescu, fost director al SPP și fost comandant al Jandarmeriei Române.

Recorder susține că în unele cazuri sursele sunt menționate, dar modul de citare nu respectă normele academice, iar în alte situații fragmentele apar fără indicarea sursei.

O teză care i-a precedat ascensiunea la conducerea SPP

Doctoratul a fost obținut de Pahonțu într-o perioadă importantă pentru cariera sa militară. Practic, după susținerea tezei, acesta a fost înaintat la gradul de general în Jandarmeria Română.

Doi ani mai târziu, în 2005, președintele Traian Băsescu l-a numit în funcția de director al Serviciului de Protecție și Pază.

Pahonțu conduce SPP de atunci, trecând prin mandatele mai multor președinți ai României.

Investigația privind teza de doctorat nu susține însă că obținerea titlului de doctor ar fi fost cauza directă a numirii sale la conducerea SPP. Legătura prezentată este una cronologică: doctoratul a fost obținut în 2003, iar numirea la conducerea serviciului a avut loc în 2005.

Un nou episod într-un scandal mai amplu

Dezvăluirea privind doctoratul vine după o serie de investigații referitoare la trecutul lui Lucian Pahonțu.

În ultimele săptămâni, au fost publicate informații despre activitatea sa în structurile fostei Securități și despre prezența sa în dispozitivele de forțe mobilizate în timpul Revoluției din decembrie 1989 și al evenimentelor din iunie 1990.

Investigațiile au determinat și reluarea verificărilor de către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

CNSAS nu a stabilit până în prezent, în cazul lui Pahonțu, o decizie definitivă privind calitatea de colaborator sau lucrător al fostei Securități. Verificările sunt distincte de informațiile prezentate în investigațiile jurnalistice.

Controversa privind Revoluția și Mineriada

În cazul Revoluției, investigațiile jurnalistice au prezentat documente potrivit cărora Pahonțu făcea parte din Trupele de Securitate și se afla în dispozitivul de forțe din zona Hotelului Intercontinental în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989.

Au fost prezentate, de asemenea, informații privind participarea sa la dispozitivul de ordine publică din Piața Universității în timpul evenimentelor din 13 și 14 iunie 1990.

Prezența într-un dispozitiv militar sau de ordine publică nu reprezintă, în sine, dovada participării la acte de represiune. Acesta este și motivul pentru care informațiile publicate trebuie diferențiate de o eventuală stabilire oficială a responsabilității individuale.

În acest context, CNSAS a anunțat reluarea verificărilor privind trecutul lui Pahonțu.

Nicușor Dan a decis să îl păstreze în funcție

Controversa a ajuns și la Palatul Cotroceni, după ce președintele Nicușor Dan a fost întrebat dacă intenționează să îl schimbe pe directorul SPP.

Președintele a declarat că evenimentele din timpul Revoluției și Mineriadei reprezintă o problemă gravă în istoria României, dar a apreciat că informațiile prezentate public nu demonstrează că Pahonțu ar fi participat efectiv la represiune.

În lipsa unei concluzii oficiale care să stabilească o astfel de responsabilitate, Pahonțu a rămas în funcția de director al SPP.