Informațiile privind renunțarea la dreptul de veto al României în UE, catalogate drept „false” de Oana Ţoiu: „Niciun ministru de Externe nu poate renunţa”

Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, a calificat drept „false” informaţiile potrivit cărora România ar urma să renunţe la dreptul de veto în cadrul Consiliului Uniunii Europene, subliniind că un astfel de demers nu poate fi iniţiat de un ministru de Externe.

Oana Țoiu

Într-o conferinţă de presă susţinută vineri la Palatul Victoria, Oana Ţoiu a explicat că o eventuală modificare a regulilor europene privind votul în materie de politică externă şi securitate ar necesita acordul tuturor liderilor statelor membre, precum şi aprobarea Parlamentului European şi a parlamentelor naţionale.

„Niciun ministru de Externe nu poate renunţa la dreptul de veto al României. Liderii trebuie să fie în unanimitate de acord, să propună Parlamentului European şi parlamentelor naţionale, în cazul în care s-ar ajunge la acest scenariu”, a declarat ministrul inbterimar, citat de Agerpres.

România face parte dintr-un grup de 11 state care susţin eficientizarea deciziilor

Şefa diplomaţiei române a reamintit că, încă din 2023, România s-a alăturat unui grup de 11 state membre care au solicitat analizarea unor mecanisme pentru accelerarea procesului decizional la nivel european.

Potrivit acesteia, poziţia României nu s-a modificat în ultimii ani.

„Din 2023 până în 2026 am avut şi premier PSD, în mandatul căruia această decizie nu doar că nu s-a schimbat, dar nici nu există vreo propunere de la Guvern, din acea vreme, vreo propunere a Comisiei de politică externă sau a vreunui parlamentar care să vizeze ieşirea României din acest grup de state, cu excepţia votului (n.r. din Senat ) în săptămânile trecute, bazat pe informaţia falsă că România ar renunţa la dreptul de veto. (...) ”, a afirmat Ţoiu.

„Scrisoarea nu conţine nicio renunţare la dreptul de veto”

Ministrul a precizat că documentul semnat de cele 11 state membre şi publicat pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe nu propune eliminarea dreptului de veto şi nici modificarea tratatelor europene.

„Scrisoarea nu doar că nu conţine nicio renunţare la dreptul de veto, dar spune foarte clar două lucruri. În primul rând că tratatele sunt respectate. Scrisoarea nu propune în nicio secundă, în niciun cuvânt, în niciun rând o modificare a acestora. Spune foarte clar: (...) orice stat membru îşi păstrează puterea completă de a se opune oricărei decizii, invocând interesul naţional propriu”, a declarat Oana Ţoiu.

Potrivit Oanei Țoiu,, singura propunere vizează explicarea motivelor care au stat la baza folosirii dreptului de veto.

„Singurul lucru care pare că i-a deranjat pe senatori este propunerea ca, odată ce o ţară îşi foloseşte dreptul de veto, să clarifice pentru partenerii din interiorul Uniunii Europene care e interesul naţional care justifică această decizie”, a adăugat Ţoiu.

„Dreptul de veto al României rămâne neciobit”

Ministrul interimar de Externe a insistat că niciun mecanism aflat în discuţie nu afectează capacitatea României de a-şi apăra interesele în cadrul UE.

„Dreptul de veto al României rămâne neciobit”, a spus aceasta, apreciind că explicarea motivelor unei opoziţii reprezintă „un gest de bună colaborare” între statele membre.

Totodată, Ţoiu a remarcat că România nu a utilizat până acum acest instrument.

„România nu l-a folosit niciodată”, a afirmat ministrul, adăugând că, în opinia sa, folosirea posibilităţii veto-ului în negocieri ar fi putut influenţa parcursul aderării la spaţiul Schengen.

Parlamentul României ar putea bloca orice modificare

Oana Ţoiu a subliniat că orice schimbare a regulilor europene privind procesul decizional ar trebui să fie ratificată şi la nivel naţional.

„Parlamentul României, în orice scenariu posibil viitor, ar avea şase luni să dezbată asta şi poate opri orice asemenea decizie prin vetoul Parlamentului”, a declarat ministrul.

Declaraţiile vin după ce Senatul a adoptat, pe 12 octombrie, o declaraţie privind apărarea dreptului României de a-şi proteja interesele naţionale în cadrul Politicii Externe şi de Securitate Comune a Uniunii Europene.

Documentul invoca lipsa unui mandat politic şi parlamentar referitor la eventuale schimbări ale mecanismului de vot unanim în politica externă europeană.