CCR, așteptată să se pronunțe asupra sesizării lui Bolojan privind disputa cu ÎCCJ în cazul plății restanțelor salariale ale magistraților

Curtea Constituțională (CCR) este așteptată să se pronunțe miercuri, 30 septembrie, asupra sesizării depuse pe 2 iulie de premierul interimar Ilie Bolojan privind soluționarea conflictului juridic dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), referitor la plata restanțelor salariale ale magistraților.

Foto: Inquam photos/Octav Ganea

Pe 2 iulie, Bolojan anunța că ar putea sesiza CCR în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvernul României și ÎCCJ.

„De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și celei legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice.

Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și aplica legile existente, iar, din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera competențelor atribuite prin Constituție”, a declarat premierul interimar.

El a adăugat că, potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară sunt atribuții exclusive ale Executivului și Parlamentului.

Miza procesului, de aproximativ 5 miliarde de lei

La sfârșitul lunii martie, ÎCCJ a cerut Guvernului și Ministerului Finanțelor să asigure fondurile pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților.

Instanța a decis că autoritățile trebuie să pună în executare hotărârea în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a acesteia, în caz contrar urmând să fie aplicate penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de neexecutare.

După ce Curtea de Apel București a admis cererea ÎCCJ în mai, Guvernul și Ministerul Finanțelor au făcut recurs, iar Înalta Curte a amânat de șase ori pronunțarea. Următorul termen este 8 octombrie 2026.

În proiectul bugetului de stat pentru 2026, Ministerul Finanțelor a prevăzut aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte de Casație și Justiție, cu aproximativ 50% mai mult decât în anul precedent.

Fondurile urmau să acopere plata unor drepturi salariale restante, rezultate din majorări acordate retroactiv.

Restanțele provin din majorarea retroactivă, cu 25%, a salariilor judecătorilor și procurorilor, decisă în 2023 pentru perioada începând din 2018.

Guvernul a amânat plata unei părți din bani, iar ÎCCJ susține că neexecutarea hotărârilor judecătorești încalcă dreptul de proprietate al magistraților și principiul separației puterilor în stat.