Analiză Guvernul Mureșan, aproape sigur că pică miercuri: cum a ajuns scandalul ambasadoarei americane să schimbe calculele politice din România

Parlamentul votează miercuri Guvernul Mureșan - iar toate semnele arată că propunerea va pica. PSD a anunțat că nu votează, plângerile penale pentru trădare circulă deja, iar scandalul ambasadoarei americane la Atena a transformat o criză politică internă într-o dispută cu ecouri internaționale. Analistul Emanuel Cernat explică pentru „Adevărul" de ce acest scenariu e periculos: când politicienii amestecă lupta de partid cu relația strategică dintre România și SUA, toată lumea are de pierdut.

PSD a respins acuzațiile și nu va vota propunerea Foto: INQUAM Photos / Octav Ganea

În urmarea dezvăluirilor apărute în The Wall Street Journal, potrivit cărora ambasadoarea Statelor Unite în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi afirmat la o cină privată de la Atena că Washingtonul poate contribui la schimbarea guvernelor din regiune, inclusiv a celui condus de Ilie Bolojan au urmat de o serie de reacții politice în România, între care o plângere penală pentru trădare depusă de un deputat USR împotriva liderului PSD Sorin Grindeanu, a fostului ministru al Energiei Bogdan Ivan și a liderului AUR George Simion.

În același timp, premierul desemnat Siegfried Mureșan a declarat că votul de învestire al guvernului său, programat miercuri, reprezintă „cea mai bună ocazie pentru PSD să demonstreze că nu a fost motivat de interese străine”. Însă PSD a respins acuzațiile și a anunțat în unanimitate, în Consiliul Politic Național, că nu va vota cabinetul Mureșan.  

Scandalul intern pune în pericol securitatea națională

În opinia lui Emanuel Cernat, analist politic și fost diplomat de carieră, dezbaterea privind declarațiile ambasadoarei SUA și articolul din Wall Street Journal ar trebui scoasă din logica disputelor politice interne. Analistul avertizează că folosirea relației dintre România și Statele Unite în confruntarea dintre partidele politice poate afecta un parteneriat strategic care depășește interesele unei administrații sau ale unui guvern.

„Putem analiza declarațiile făcute de PSD și nu pare că această variantă ar fi posibilă. Dincolo de acest aspect, ar trebui să existe un fir roșu care să călăuzească orice discuție legată de acest scandal, cu referire la declarațiile respective și la articolul din Wall Street Journal. Acest fir roșu ar trebui să ducă la eliminarea oricăror discuții cu caracter politic atunci când abordăm un subiect atât de sensibil, cum este cel al relațiilor strategice dintre România și Statele Unite ale Americii.

Am observat că, din păcate, politicienii au tendința și tentația de a amesteca lupta politică cu o zonă mult mai sensibilă, respectiv relația generală dintre România și SUA. Mă refer, de exemplu, la o declarație recentă a lui Dumitru Brindanu, care îl acuza pe Ilie Bolojan și guvernul condus de acesta că ar fi cel mai antiamerican guvern pe care l-a avut România de la Revoluție încoace. Acest tip de retorică, care are evident o finalitate politică, riscă însă să afecteze buna desfășurare a acestei relații. Relația României cu America, așa cum spuneam, acest parteneriat strategic, nu este supusă unei anumite administrații și nu este supusă unor interese economice particulare, fie că acestea există sau nu. Ea constituie unul dintre pilonii de securitate ai României.”

Crede coaliția că PSD vă ceda presiunilor?

Analistul are dubii că actuala coaliție s-ar baza pe premisa că PSD va vota guvernul Mureșan pentru a demonstra că nu este implicat în scandalul declarațiilor ambasadoarei SUA, examinând totodată modul în care disputa politică internă se intersectează cu relațiile strategice ale României cu Statele Unite ale Americii și cu Uniunea Europeană.

„Nu cred. Cred că acest scandal afectează mai degrabă interacțiunea dintre partidele politice, dar în niciun caz nu va putea fi folosit ca argument pentru a obține anumite voturi pentru actuala formulă guvernamentală. Vor exista elemente, iar am văzut inclusiv acele acțiuni care, din nou, au un caracter politic, precum plângerile penale făcute pentru trădare. Toate aceste elemente sunt extrem de serioase și de grave și nu ar trebui să facă parte din această discuție și nici să fie implicate în ea. Practic, disputa politică din România are suficiente elemente care să ofere muniție pentru scandalul intern, iar în acest scandal intern, în multe privințe, nu ar trebui să amestecăm elementele diplomatice și internaționale, pentru că nu ne ajută în niciun caz și nu vor putea aduce voturi pentru acest cabinet.”

El a subliniat că, în eventualitatea unor noi negocieri pentru formarea majorității, viitoarea propunere a lui Nicușor Dan nu ar trebui să includă teme care să pună România în opoziție cu Statele Unite sau cu Uniunea Europeană. În opinia sa, România trebuie să păstreze un echilibru între cei trei piloni pe care se bazează securitatea sa – UE, NATO și parteneriatul strategic cu SUA – fără să încerce să favorizeze unul în detrimentul celorlalți.

„Viitoarea propunere pe care o va face președintele Nicușor Dan, în negocierea unei viitoare potențiale majorități, în situația în care, așa cum estimăm și cum ne așteptăm cu toții, propunerea prim-ministrului Mureșan nu va trece miercuri de votul Parlamentului, nu ar trebui să includă, în negocierea acestei majorități, acest subiect sau orice subiect care să încerce să antagonizeze România, fie față de Statele Unite ale Americii, fie față de Uniunea Europeană. Revin și spun, chiar cu riscul de a mă repeta, că România, în acest moment, se bazează pe trei piloni de securitate. Se bazează pe Uniunea Europeană, pe apartenența noastră la NATO și pe parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii. Nu ne permitem luxul, în acest moment, să jucăm cartea favorizării unuia dintre acești piloni. Ar trebui să ne concentrăm interesele și eforturile diplomatice pe susținerea egală a tuturor acestor piloni.”

Declarații și plângeri făcute pentru reclamă politică

Cernat consideră că declarațiile recente ale liderilor PNL și USR, precum și cele ale premierului desemnat Siegfried Mureșan, indică mai degrabă o repoziționare pentru perioada următoare decât o încercare reală de a obține voturile necesare în Parlament. În opinia sa, cele două partide își conturează deja profilul de opoziție și încearcă să se prezinte drept un bloc reformator care refuză compromisurile politice.

Acesta susține că și programul de guvernare reflectă această strategie, oferind mai degrabă angajamente cu impact de imagine decât soluții credibile pentru problemele administrației. Ca exemplu, el indică promisiunea adoptării până la 1 noiembrie a legii salarizării unitare în sectorul bugetar, considerând că termenul este dificil de respectat, având în vedere că problema trenează de ani de zile. În această interpretare, reticența lui Siegfried Mureșan de a negocia direct cu PSD ar putea fi parte din aceeași strategie de consolidare a imaginii PNL și USR ca partide reformatoare, preocupate să-și păstreze identitatea și să evite compromisurile.

La ce ne putem aștepta?

El estimează că, în cazul în care votul programat pentru miercuri nu va trece, președintele Nicușor Dan ar putea anunța chiar în aceeași seară o nouă propunere de premier, fără să mai organizeze consultări formale cu partidele parlamentare. Potrivit acestei interpretări, următorul mandat ar urma să fie oferit PSD, în baza criteriului invocat de șeful statului la nominalizarea lui Siegfried Mureșan, respectiv partidul sau blocul politic cu cel mai mare număr de voturi în Parlament.

„Știm că în acest moment votul este programat pentru ședință, de fapt este programat pentru ora 1, pentru această miercuri. Tocmai pentru că este atât de devreme programat, ne putem aștepta ca, în aceeași seară, președintele Nicușor Dan să vină și, fără a mai face alte consultări formale cu partidele parlamentare, să iasă în seara de miercuri pentru a anunța o nouă propunere, respectând algoritmul pe care l-a propus chiar la nominalizarea domnului Mureșan, atunci când a spus că îi conferă acest mandat, această nominalizare, reprezentantului blocului cu cele mai multe voturi în Parlament. Pe această logică, următoarea propunere ar trebui să fie adresată partidului social-democrat pentru a începe să formeze acea majoritate de 233 de voturi. Nu cred că se pune problema, în acest moment, de alegeri anticipate. Cred că președintele Nicușor Dan va rămâne consecvent în declarațiile pe care le-a făcut de-a lungul acestor ultime patru luni și jumătate. În situația în care o nouă propunere nu ar trece de votul Parlamentului, atunci abia am putea intra în logica unor discuții mai realiste cu privire la posibilitatea dizolvării Parlamentului.”

Situații similare

În Parlament circulă deja informații despre posibile negocieri pentru susținerea unei noi formule guvernamentale, mai arată expertul. În acest context, o viitoare nominalizare care ar beneficia atât de susținerea UDMR, cât și de voturile parlamentarilor PSD ar putea întruni numărul necesar pentru învestire. Paralela este făcută cu prima nominalizare ajunsă în Parlament, când poziția UDMR, care nu a susținut formula guvernamentală condusă de Veștea, a înclinat balanța votului.

„Dar fac o singură precizare. Dacă ne amintim de momentul primei nominalizări care a ajuns în Parlament, cea a domnului Veștea, balanța votului a fost înclinată atunci de decizia UDMR de a nu vota acea formulă guvernamentală. Dacă UDMR ar fi susținut atunci majoritatea sau cabinetul domnului Veștea, formula respectivă ar fi trecut de votul Parlamentului. Fac această paralelă pentru că o nouă nominalizare, în acest moment, care s-ar bucura de susținerea UDMR și de voturile social-democraților, are șanse reale să treacă de votul de învestire al Parlamentului. Așadar, următoarea procedură de nominalizare, să spunem așa, făcută de Nicușor Dan, ar avea în acest moment mai multe șanse să treacă decât are varianta actuală a UDMR. Există aceste discuții și circulă informații pe coridoarele Parlamentului despre negocieri potențiale care se poartă deja acum privind susținerea unei viitoare formule guvernamentale. În situația în care, pentru social-democrați, astăzi nu există niciun argument care să-i convingă să voteze această formulă guvernamentală condusă de premierul desemnat, este foarte puțin probabil și nu ar exista argumentele necesare pentru a crede că vor exista parlamentari social-democrați care să susțină, în primul vot din Parlament, învestirea guvernului Mureșan”, conchide Emanuel Cernat.