dumitru chisăliţă - ultimele știri

Furnizorii de gaze au început să emită oferte către consumatori pentru perioada de după 1 aprilie, în cazul în care se va renunța la plafonarea prețurilor la energie, spune un expert în energie.

Pe lângă multiplele schimbări fiscale și creșteri de taxe, anul 2025 vine și cu incertitudini legate de prețurile pe care românii le vor achita pentru gaze și energie electrică după aprilie 2025.

În anul 2025, se prevăd în sectorul energetic câteva mișcări importante, punctează expertul în energie Dumitru Chisăliță.

Vechiul Guvern a cheltuit iresponsabil și acum noul Guvern trebuie să acopere cheltuielile iresponsabile făcute de vechiul, dar în fapt vorbim despre același Guvern, punctează expertul în energie, Dumitru Chisăliță.

Perseverența Ungariei a dat mult de furcă României în ultimul secol, în cadrul acțiunilor pe care le-a inițiat pentru expansiunea din domeniul gazelor naturale.

Intenția de desființare a Ministerului Energiei, prin comasarea cu Ministerul Economiei; a stârnit reacții dure, deopotrivă din partea experților în energie și a prosumatorilor.

40% dintre consumatorii români vor plăti facturi cu 110% mai mari de la 1 aprilie 2025, din cauza haosului legislativ creat în piață.

Temperaturile prognozate pentru această iarnă vor rămâne peste media istorică a sezonului rece, dar ele sunt așteptate să fie mai joase decât cele din ultimele două ierni.

ANRE a elaborat un Proiect de Ordin pentru stabilirea unor măsuri de informare a clienţilor finali de energie electrică/gaze naturale în perioada 1 noiembrie 2024-31 martie 2025.

Companiile din SUA nu acceptă unele prevederi ale Regulamentului (UE) 2024/1787, administrația Biden punând deja presiune pe Europa pentru eliminarea unor obliigații pentru exportatorii de GNL.

Toate războaiele s-au născut din nevoia de a controla resursele în momente de criză. Conflictul din Ucraina a generat acțiuni în care zeci de negocieri în anii de pace nu au avut nici un rezultat.

Statul va fi nevoit să returneze sume importantre producătorilor de energie pe care i-a suprataxat încă din 2022, după ce Curtea Constituțională a pus la zid art. 15 și Anexa nr. 6 din OUG nr. 27/2022

Deciziile populiste luate de oameni numiți politic în instituții din sectorul energetic și nu numai, urmează să ne coste foarte mult în viitor, susţine preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă.

Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), consideră că preţul energiei electrice la consumatorul final după expirarea plafonării, la 1 aprilie 2025, se va găsi în intervalul 1,03 - 1,15 lei/kWh cu TVA inclus.

Prețurile gazelor naturale sunt influențate de o serie de factori, pe lângă cerere și ofertă fiind vorba de reglementări, fiscalitate și alte obligații colaterale.

În România există aproximativ 3.5 milioane de gospodării care se încălzesc cu lemne de foc, dintre care cca. 80.000 sunt localizate în București și Ilfov, potrivit datelor AEI.

Toate companiile de petrol, gaze și carburanți din România (producătorii, furnizorii, retailerii) vor plăti anul viitor un impozit suplimentar de 0,5% din cifra de afaceri, potrivit unui proiect.

Facturile la energie electrică și gaze au scăzut în a doua jumătate a anului 2023, în majoritatea țărilor din UE, după creșterea vertiginoasă provocată de războiul din Ucraina.

11.611 de români trăiesc la lumina opaițului, în timp ce statul pompează bani publici în buzunarele celor care au deja electricitate, precizează expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele AE

Următoarele șase luni sunt esențiale pentru a se evita ca jumătate din populația României să plătească prețuri duble la energie electrică și cca 40% să achite prețuri cu 75% mai mari decât în prezent.

Gazele pot fi ieftinite prin scăderea costurilor unitare pe componentele de servicii (transport, distribuție și înmagazinare), concurența ridicată în piață și reducerea fiscalității.

Consumatorii de gaze vor achita, luna aceasta, noile facturi la gaze, care conțin tarifele de distribuție gaze majorate cu 24,1%, așa cum au fost aprobate de ANRE.

Ucraina nu va prelungi acordul de tranzit al gazelor rusești, dar acestea tot vor tranzita Ucraina, a informat Dumitru Chisăliță, președintele AEI, explicând cum este posibil acest lucru.

Prețul gazelor a crescut vertiginos în ultimele două săptămâni pe fondul conflictului dintre Ucraina și Rusia, existând indicii că acesta va continua să crească, potrivit estimărilor experților.

Tranziția energetică vine cu restricții și obligații la nivelul gospodăriilor, cu necesitatea realizării unor investiții importante, care vor crește sărăcia populației din mediul rural, consideră AEI.

Canicula din ultimele zile a adus consumul de energie electrică la un nivel neobișnuit de mare, care nu a putut fi acoperit din producția internă: importurile de energie au crescut cu 1400%.

Statistica ultimilor ani arată că la nivelul României episoadele de caniculă, inundații, perioadele de secetă, blackouturi energetice regionale, sunt tot mai dese și de o intensitate tot mai mare.

Deputaţii au adoptat un proiect privind performanţa energetică a clădirilor, prin care se dorește înlocuirea centralelor de apartament care nu corespund noilor indici de performanță energetică.

Camera Deputaților a adoptat două modificări legislative care vor impacta consumatorii casnici și non casnici din România, aducându-i din nou în situația de a scoate bani din buzunar.

Codul Roșu instaurat de câteva zile în România golește buzunarele românilor, cheltuielile cu energia electrică fiind estimate la un nivel de patru ori mai mare decât în perioade normale.

Pe fondul preocupărilor pentru alegeri, negocieri post alegeri, formarea viitorului Parlament European am putea asista la o creștere ușoară a prețului gazelor în UE și a dependenței de gazele rusești.

Dependenţa de gaz a Europei este la fel de ridicată ca înainte de criză, dar aduce modificări importante de preţ, susţine Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI).

Aurora Boreală sau Furtuna Geomagnetică observată zilele acestea poate avea consecințe dezastruoase pentru rețețele electrice sau chiar pentru comunitățile care s-ar baza exclusiv pe energie electrică

Politicienii și oficialii guvernamentali de la fiecare nivel par să fie încântați de un obiectiv specific atunci când vine vorba de a promova energia curată, însă lucrurile nu stau chiar așa.

O analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI) arată ce variante de consum ar fi mai ieftine pentru cetăţeni: full electric sau mix energetic (cu sau fără termoficare).

11.611 români stau în întuneric în localități parcă uitate de lume, după cum reiese din datele stocate de Asociația Energia Inteligentă într-un Registru Electronic Național.

Pe fondul unor temperaturi ale aerului peste media perioadei și/sau ale intensificării vântului, pe piața Intraday și Pentru Ziua Următoare, au existat prețuri negative ale energiei electrice.

Politicile antisărăcie energetică derulate în România ultimilor 30 de ani s-au bazat aproape exclusiv pe subvenții și prețuri reglementate, aspect care nu a avut efectul scontat.

România are şansa istorică de a dezvolta gazele viitorului şi a se plasa în topul mondial al ţărilor verzi, consideră Asociaţia Energia Inteligentă.

CE nu a dorit să includă tehnologiile de generația a patra a SMR în Alianța privind reactoarele modulare mici, precizează Dumitru Chisăliță, președintele AEI, enumerând motivele respingerii.

În contextul crizei energetice, UE a sporit și a accelerat instalarea de tehnologii în domeniul energiei din surse regenerabile, ceea ce a consolidat aprovizionarea cu energie a UE.

România investește câteva miliarde de euro în exploatarea gazelor din Marea Neagră, în timp ce susține la CE interzicerea utilizării lor, avertizează Dumitru Chisliță, președintele AEI.

Dependența de importurile în energie în Europa nu a suferit modificări importante în ultimii ani, Europa rămânând puternic dependentă de importurile de energie chiar și după criza energetică.

Parlamentul European a adoptat marți Directiva privind schimbările climatice, care interzice printre altele și centralele termice de apartament.

În timp ce România se amăgește că va fi țara cu primul mini reactor nuclear din lume (SMR Doicești), Rusia și China pun în funcțiune și utilizează această tehnologie.

Înțelegerile dintre marile țări producătoare de petrol de a limita producția de petrol și epuizarea resurselor de ţiţei, sunt realități la care trebuie să se răspundă cu măsuri concrete.

La nivelul Europei un nou vânt pare să bată, deoarece energia nucleară nu mai este un tabu, nici măcar în cadrul Comisiei Europene, astfel a fost lansată “Alianța privind SMR.

România a patra țară din Europa sub aspectul reducerii emisiilor de CO2, se poziționează ca o țară dornică să fie vârful de lance al tranziției în vederea prevenirii schimbărilor climatice.

Măsurile luate în perioada 2022-2023 pentru a scăpa de dependența energetică de Rusia au fost eficiente, dar nu înlătură posibilitatea ca Europa să se poată confrunta cu o nouă criză.

Decarbonizarea transportului rutier din UE va avea un impact din ce în ce mai mare asupra cererii de combustibili fosili și biocombustibili, în special după 2030.

Finanțarea europeană a rețelelor de gaze nu mai este eligibilă, dar este cea a rețelelor de hidrogen, amintește Dumitru Chisăliță, președintele AEI, explicând cum pot fenta unele firme sistemul.

După 2028 există incertitudini privind suficiența petrolului în lume, iar după 2050 „există o incertitudine substanțială cu privire la nivelurile viitoarelor oferte și cererii de combustibili lichizi”

România este prima țară din Europa care a dezvoltat o industrie de gaze, azi, este singura țară din UE care nu are nici un proiect pe hidrogen în derulare, punctează Dumitru Chisăliță.

Obligațiile UE privind creșterea cantității de biocombustibili folosiți în combustibilul pentru transporturi vor crește prețul benzinei cu cca 2,5% în anul 2025 și cca 3,8% în anul 2030.

Dacă instalaţiile sunt corect proiectate, nu prezintă defecte şi sunt etanşe, hidrogenul nu este mai periculos decât gazele naturale putând fi utilizat în sistemele actuale, susţine Dumitru Chisăliţă.

În urma discuțiilor purtate cu oficialii români, FMI a făcut o serie de recomandări Guvernului României pentru reducerea deficitului bugetar, inclusiv introducerea unei taxe pe carbon.

AEI cere Guvernului să ia urgent măsuri pentru evitarea dublării prețului gazelor în 2025, propunând profesionalizarea „câinilor de pază” ai pieței libere și reducerea TVA și a impozitelor.

Decarbonizarea nu trebuie să distrugă industriile mari consumatoare de energie și locurile de muncă din acestea, punctează expertul în energie Dumitru Chisăliță.

Programul „Rabla pentru sobe” este un program inadecvat pentru consumatorii vulnerabili, consideră Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Asociația Energia Inteligentă solicită dezvoltarea de urgență a unei Strategii post plafonare a prețului, pentru a se evita scumpirea gazelor în facturile românilor, după perioada de plafonare.