dumitru chisăliţă - ultimele știri

Deși România produce mai multă energie electrică și își consolidează poziția de exportator regional, datele statistice aferente primelor patru luni din 2026 arată o creștere a dependenței de importurile de combustibili și o serie de vulnerabilități structurale.

Noile discuții de la nivelul Uniunii Europene privind extinderea taxării emisiilor de carbon către încălzirea locuințelor și transportul rutier ar putea avea efecte directe asupra prețurilor la energie și carburanți, avertizează specialiștii din domeniu.

România nu a trecut printr-o singură criză energetică în ultimii 36 de ani, ci printr-o succesiune de dezechilibre care au scos treptat la iveală slăbiciunile sistemului energetic, de la infrastructura moștenită din comunism și lipsa investițiilor, până la liberalizarea pieței și criza facturilor.

Scumpirea accelerată a motorinei în 2026 nu a produs reacția clasică de reducere a consumului, ci dimpotrivă a coincis cu o creștere semnificativă a achizițiilor.

Incidentul produs vineri în Portul Constanța, unde o dronă a explodat în apropierea unei nave și a unei clădiri fără a provoca victime, readuce în atenție o întrebare esențială pentru securitatea națională a României.

Începerea exploatării gazelor din proiectul Neptun Deep, estimată pentru anul 2027, ar putea duce la scăderea prețurilor la gaze pe piața din România, dar efectul asupra facturilor plătite de consumatori este departe de a fi garantat, întrucât prețul final depinde de o serie de factori.

Avertismentele apărute în presa maghiară, potrivit cărora România ar putea avea probleme serioase cu alimentarea cu energie în iarna viitoare, au reaprins dezbaterea despre închiderea centralelor pe cărbune și securitatea energetică a țării.

Proiectul de la Doicești, una dintre cele mai importante inițiative energetice strategice ale României și un pilon al parteneriatului cu Statele Unite în domeniul nuclear civil, a devenit în ultimele zile un nou front de tensiune politică la vârf.

Anunțul Iranului privind înființarea unei autorități de tranzit în Strâmtoarea Ormuz, care ar urma să perceapă o taxă de până la 2 milioane de dolari pentru trecerea navelor, reaprinde temerile legate de evoluția prețului petrolului la nivel global.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), explică de ce România continuă să înregistreze prețuri ridicate la energia electrică, în ciuda producției mari și a expansiunii accelerate a capacităților regenerabile.

România are prețul final al energiei electrice nominale cu 21% sub media UE a prețului nominal, dar în realitate este cu 15% peste în PPP la preț final. Diferența nu vine dintr-o taxă „ascunsă”, nici dintr-un tarif singular. Vine în primul rând din puterea scăzută de cumpărare a românilor.

Prețul petrolului este puternic influențat de aprecierea dolarului în raport cu alte monede, ceea ce duce implicit la creșterea prețului motorinei. Zicala „când dolarul zâmbeşte, toată lumea se încruntă” se vede astfel și în prețurile la pompă din România.

Tensiunile dintre Iran și Statele Unite riscă să mențină blocată una dintre cele mai importante rute energetice din lume, după ce Teheranul a propus un plan în 14 puncte dificil de acceptat de Washington. În acest context, se estimează o creșterea a prețului petrolului și implicit a motorinei.

Unele benzinării se pot confrunta cu situaţii de indisponibilitate a carburanţilor, din cauza cererii, potrivit reprezentanţilor OMV Petrom.

Expansiunea rapidă a energiei regenerabile promite energie ieftină și independență, dar realitatea sistemelor energetice moderne arată contrariul: fără sincronizare și integrare într-un sistem flexibil, surplusul de producție devine o problemă, iar costurile se mută în facturile consumatorilor.

Preluarea interimatului Ministerului Energiei de către premierul Ilie Bolojan a generat o serie de reacții în rândul specialiștilor din domeniu, iar una dintre cele mai ample analize îi aparține lui Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

România nu duce lipsă de resurse de energie, ci le folosește ineficient, într-un sistem slab coordonat, cu investiții insuficiente și decizii care mută dependența dintr-o parte în alta (de la cărbune la importuri, de la țiței la produse finite, de la producție la rețea).

Prețul barilului de petrol a scăzut în ultimele zile de la 103 dolari la 95, estimările fiind că acesta va continua să fie influențat de incidente riscante precum distrugerea unei nave de către o mină ori o infrastructură afectată în Arabia Saudită sau Emiratele Arabe Unite.

Pregătiți-vă pentru motorina de 11 lei: specialiștii anunță o nouă etapă de scumpiri la pompă, în ciuda plafonărilor și a tăierilor de accize anunțate de autorități.

România va fi marcată în perioada următoare de scumpiri în lanț, pe toate ramurile de produse și servicii, în ciuda măsurilor de plafonare a adaosului comercial pentru alimentele de bază și a reglementării prețurilor gazelor și carburanților.

Prețurile motorinei standard au ajuns luni la valori cuprinse între 10,25 lei/litru la Petrom și 10,43 lei/litru la Rompetrol și Mol, la OMV fiind de 10,41 lei/litru, în timp ce Lukoil vinde cu 10,32 lei/litru. Motorina premium se vinde însă cu 10,99 lei la Mol, 10,96 la OMV și 10,7 la Petrom.

Scăderea accizei devine principala armă a Guvernului împotriva prețurilor record de la pompă. După eșecul parțial al plafonării adaosului comercial, specialiștii consultați de „Adevărul” confirmă: reducerea taxelor statului este singura măsură care poate proteja cu adevărat buzunarele românilor.

Ordonanța privind combaterea creșterii prețurilor la carburanți, adoptată joi, este mai bună decât varianta vehiculată la începutul săptămânii, deoarece scade riscul penuriei, spune expertul în energie Dumitru Chisăliță. Din păcate, efectele acesteia la pompă vor fi aproape inexistente.

Cu motorina premium spre 11 lei, Guvernul a anunțat că modifică planul de combatere a crizei energetice după ce sindicatele au boicotat plafonarea. Joi va fi adoptată o nouă OUG care folosește surplusul de TVA pentru a ieftini carburanții scumpiți de conflictul din Iran.

Scumpirea alimentelor nu mai este doar o consecință a inflației generale, ci rezultatul unui mecanism mult mai profund, care pornește din câmp și ajunge, inevitabil, în coșul zilnic al fiecărei familii. În 2026, acest mecanism are un declanșator clar: creșterea prețului motorinei.

Expertul în energie Dumitru Chisăliță a trimis Guvernului o scrisoare deschisă în care cere să nu aprobe proiectul de ordonanță privind plafonarea adaosului comercial la carburanți, argumentând că are un impact nesemnificativ asupra prețurilor, dar poate crește riscul de penurie în piață.

Experții în energie consultați de „Adevărul” au explicat ce efecte va avea instaurarea stării de criză pe piața carburanților din România, calculând cu cât ar putea fi diminuate prețurile la pompă în urma plafonării adaosului comercial.

Guvernul Suediei intenţionează să compenseze gospodăriile pentru costurile mai ridicate cu electricitatea şi să reducă taxa pe benzină şi motorină, pe fondul majorării preţurilor petrolului, în urma războiului din Iran, a anunţat luni premierul Ulf Kristersson.

Motorina nu mai poate reveni la niveluri scăzute de preț, iar pragul de 10 lei/litru tinde să devină noul nivel de referință, în contextul unor schimbări structurale pe piața energetică, susține Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).

Prețurile motorinei vor rămâne la un nivel ridicat până la sfârșitul anului, chiar dacă războiul din Iran va înceta, pentru că statul nu intervine, iar acest lucru este o mare greșeală economică, pentru că ar putea preveni distorsiunile pieței, spune un expert în energie.

Motorina se scumpește accelerat, iar OMV afișează cele mai mari prețuri din piață. După începerea războiului din Orientul Mijlociu, tarifele operatorului au urcat cu până la 20 de bani/litru peste nivelul celorlalte stații de alimentare.

Prețul motorinei a crescut cu 15 bani într-o singură zi, până la aproape 9,3 lei pentru motorina standard, în timp ce motorina premium se comercializează cu maximum 9,95 lei/litru, potrivit informațiilor oficiale publicate miercuri.

Expertul în energie Dumitru Chisăliță vorbește miercuri la „Interviurile Adevărul” despre scumpirile accentuate ale motorinei din ultima perioadă, prețuri care se apropie de 10 lei, pentru că România încă nu a luat măsuri de urgență.

Invazia Ucrainei din 2022 a forțat o reconfigurare istorică a pieței energetice europene, rupând legăturile directe cu Moscova. Pentru România, ancorată tradițional în fluxurile petroliere ale Mării Negre și ale spațiului ex-sovietic, acest divorț energetic a impus o readaptare rapidă.

Motorina s-a scumpit cu 80 de bani în doar două săptămâni de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, o creștere care se apropie vertiginos de 10% din prețul inițial din 28 februarie, ceea ce se răsfrânge puternic asupra buzunarelor românilor.

Motorina standard s-a scumpit miercuri din nou, ajungând să fie comercializată cu 8,75 - 8,87 lei/litru la benzinăriile din București, în timp ce motorina premium se vinde cu 9,13 - 9,42 lei/litru, potrivit datelor consultate de „Adevărul”.

În trei luni de război în Orientul Mijlociu prețul motorinei va ajunge în România în cel mai optimist scenariu la 11,5 lei, iar în cel mai pesimist scenariu la 16,8 lei/litru, potrivit calculelor efectuate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).

Creșterea prețurilor la carburanți din ultimele zile nu reflectă însă scumpirea reală a petrolului de pe piețele internaționale. Specialiștii atrag atenția că, deocamdată, scumpirile din piața internațională nu s-au transmis integral la pompă, însă acest lucru se va întâmpla.

Creșterea prețurilor la motorină a adus în mai puțin de trei luni scumpiri de până la 7% a produselor și serviciilor din România, potrivit calculelor unui expert în energie, care confirmă astfel predicțiile transportatorilor din ultima perioadă.

Prețurile la pompă sunt umflate artificial în România, atrag atenția experții care cer intervenția urgentă a statului prin controale și reglementări. Românii plătesc cu 2 lei mai mult pe litru decât vecinii bulgari, depășind chiar și costurile generate de scumpirea petrolului și accize.

Prin strâmtoarea Ormuz tranzitează aproximativ o cincime din gazul natural lichefiat mondial și aproape întreg volumul de export al Qatar-ului. Cel mai mare complex industrial pentru exportul de gaz natural lichefiat (GNL) este Ras Laffan, în Qatar.

Prețul carburanților crește constant în România și, cel puțin deocamdată, motivul nu este conflictul din Orientul Mijlociu, după cum au afirmat experții în energie consultați de „Adevărul”, potrivit cărora este de așteptat ca, în maximum două săptămâni, prețul să ajungă la aproximativ 8,8 lei/l.

Schimbare radicală de discurs: La doar o zi după ce a numit „minciuni sfruntate” previziunile privind benzina la 10 lei, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, admite azi că acest prag este posibil.

Prețul gazelor naturale la hub-ul european TTF a înregistrat o creștere spectaculoasă de aproximativ 40% într-o singură zi, după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu și atacurile asupra infrastructurii energetice din Qatar.

Prețul benzinei și motorinei va depăși curând 9-10 lei/litru din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, dată fiind scumpirea barilului de petrol și dificultățile de transport prin Strâmtoarea Ormuz.

România are foarte mulți proprietari de locuințe. Pe hârtie, foarte mulți români „au avere”, însă foarte puțini au lichidități, majoritatea dintre ei trăind din salariu și împrumuturi pentru plata facturilor de la lună la lună.

Specialiștii în energie au anticipat că prețurile benzinei și motorinei vor crește alarmant, explicând că motivele nu țin doar de evoluția petrolului Brent, ci și de fiscalitatea ridicată din România și tensiunile geopolitice din regiune.

Retragerea Lukoil din proiectul Trident din Marea Neagră, în care deține peste 87% dintre acțiuni, subliniază vulnerabilitățile României în context geopolitic, chiar dacă pe termen scurt nu are efecte vizibile, sunt de părere experții în energie consultați de „Adevărul”.

România are cele mai mari prețuri ale energiei la stațiile de încărcare a mașinilor electrice din Europa, dublu și chiar mai mult decât dublu față de alte state europene, potrivit unei analize de piață.

Prețul gazelor nu va crește facturile românilor după data de 1 aprilie, când se va renunța la plafonare, dar vor scumpi toate produsele fabricate în România care folosesc gaze, consideră experții consultați de „Adevărul”.

Actul normativ publicat marți seară de Ministerul Energiei instituie măsuri temporare aplicabile clienților casnici de gaze naturale și producătorilor de energie termică pentru populație în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027 , după expirarea actualei scheme de plafonare (31 martie 2026).

România nu va fi independentă energetic în 2028, nici în 2030 și nici în 2040, a afirmat expertul în energie Dumitru Chisăliță, argumentând că o țară este independentă energetic atunci când produce intern suficientă energie pentru consumul său anual, zilnic și orar.

România, țara cu cea mai mare inflație din UE, riscă o nouă explozie a prețurilor alimentelor în 2026, din cauza costurilor mari de producție și de transport pe care le vor avea producătorii și procesatorii.

Prețul „administrat” al gazelor naturale, anunțat de premierul Ilie Bolojan ca măsură tranzitorie pentru renunțarea la plafonarea prețului, va duce la apariția „băieților deștepți” în energie, susține expertul în energie Dumitru Chisăliță, în cadrul unei analize care prezintă efectele acestei măsuri

Consumatorii cu venituri sub 2.500 de lei ar putea să primească o bonificație de 100 de lei lunar. Mecanismul riscă să fie mai degrabă o operațiune de imagine decât o politică publică eficientă, după cum susține expertul în energie Dumitru Chisăliță.

România e nevoită, în zilele friguroase, să importe gaz din Ungaria, deși suntem cei mai mari producători de gaze naturale din UE. Expertul în energie Dumitru Chisăliță explică de ce importăm gaze din țara vecină și ce riscăm când robinetul de gaz rusesc din Ungaria se va închide, în 2027.

Pentru mulți români, încălzirea nu mai este un confort, ci o alegere, fiind nevoiți să decidă dacă stau în frig și le rămân și ceva bani pentru traiul de zi cu zi sau stau confortabil la căldură și nu mai au bani pentru mare lucru după ce plătesc facturile la gaze.

Îndemnul de neplata facturilor aferente agentului termic nu este de bun augur, putând duce la falimentul companiilor care îl furnizează, ceea ce ar însemna că nu doar un mic procent dintre cei care locuiesc la bloc ar sta în frig, ci toți cei care nu au sisteme alternative de încălzire a locuinței.

Furnizorii de energie, inclusiv Engie, PPC Energie, Premier Energy și Nova Power&Gas, au început să afișeze ofertele de preț pentru perioada de după 1 aprilie, când se va renunța la prețurile plafonate.

Preţul carburanţilor ar putea creşte în România cu 0,5 bani până la 4,5 lei pe litru, în funcţie de gravitatea unei eventuale crize regionale, cu motorina în prima linie a scumpirilor, precizează preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă.