Rusia ar putea lansa un atac asupra NATO în „câteva luni, nu ani”, avertizează șefi ai serviciilor secrete occidentale

Oficiali din serviciile de informații europene au ridicat posibilitatea unui test iminent al Rusiei la adresa NATO, unul dintre aceștia declarând că un eventual atac ar putea avea loc "în câteva luni, nu ani", scrie The Guardian.

Drone Shahed/FOTO:SHutterstock

Avertismentele vin după ce premierul polonez, Donald Tusk, a declarat în fața parlamentului că, potrivit evaluărilor serviciilor de informații, Rusia ar putea lansa un atac cu drone sau rachete asupra teritoriului NATO în lunile următoare, ca parte a unei strategii menite să demonstreze că „articolul 5 este mai degrabă teoretic decât practic“. Președintele francez, Emmanuel Macron, a calificat avertismentele lui Tusk drept „solide și bine documentate“ și a convocat vineri liderii de partid și candidații la prezidențialele din 2027 pentru o reuniune de urgență la Paris, în cadrul căreia a fost discutată, printre altele, amenințarea tot mai mare venită din partea Rusiei.

Temerile privind o posibilă escaladare apar chiar în perioada în care se deschide Adunarea Generală a ONU la New York și pe fondul intensificării atacurilor aeriene de ambele părți ale frontului din Ucraina. Kievul a lovit Moscova și alte regiuni rusești cu sute de drone și rachete în noaptea de duminică, într-unul dintre cele mai ample atacuri aeriene ucrainene de la începutul războiului.

Evaluări diferite în interiorul Europei

În interviuri separate acordate publicației The Guardian în ultima săptămână, trei șefi ai serviciilor de informații europene și-au prezentat evaluările privind amenințarea venită din partea Moscovei.

Michal Koudelka, șeful serviciului de securitate ceh BIS, a declarat că, pe lângă intensificarea activității cu drone, planurile Kremlinului ar putea include și o incursiune de mică amploare pe teritoriul unui stat NATO aflat la granița cu Rusia. „Este posibil. Ar putea implica o incursiune limitată, provocări sub steag fals, o campanie masivă de influență“, a spus el, într-un interviu rar acordat la sediul agenției din Praga, adăugând că un asemenea scenariu s-ar putea derula „în câteva luni, nu ani“, deși „foarte mulți oameni fac tot posibilul pentru ca acest lucru să nu se întâmple“.

Oficialii din cele trei state baltice, aflate la granița cu Rusia, s-au arătat însă mai rezervați în privința perspectivei unei invazii sau a unei escaladări majore, invocând resursele deja întinse la limită ale Moscovei în Ucraina și avertizând că exagerarea riscului unui atac ar putea juca, de fapt, în favoarea Kremlinului.

„Nu vedem indicii ale unui atac iminent“

„Nu vedem indicii ale unui atac iminent“, a declarat Normunds Mežviets, directorul general al serviciului de securitate leton VDD, într-un interviu la sediul agenției din Riga. El a recunoscut totuși existența unor semnale potrivit cărora Moscova s-ar pregăti pentru acțiuni mai decisive în Europa, dar a precizat că nu este clar dacă este vorba despre planuri concrete sau doar despre o strategie mai amplă de destabilizare. „Rămâne o întrebare deschisă dacă au planuri directe și concrete sau dacă este vorba doar despre încercarea lor generală de a răspândi frică și incertitudine în societățile occidentale“, a spus el.

Într-o schimbare de ton neobișnuită, politicienii baltici, care ani de zile au criticat Europa occidentală pentru o atitudine prea blândă față de Rusia, se regăsesc acum în postura de a le cere unor lideri occidentali să dea dovadă de calm în declarațiile publice, de teamă că discursul despre o invazie iminentă ar putea afecta negativ societățile și economiile lor. Sâmbătă, secretarul general al ministerului estonian de externe, Jonatan Vseviov, a criticat „panica de pe rețelele sociale“ din ultimele zile legată de un posibil atac, scriind pe platforma X: „Dacă vor exista motive să ne temem de un atac, fiți siguri că vom spune acest lucru clar. Până atunci, păstrați-vă calmul, mergeți mai departe și sprijiniți Ucraina.“

Mežviets a remarcat totuși că, per ansamblu, este un lucru pozitiv faptul că Europa occidentală a conștientizat amenințarea venită din partea Rusiei. „Înainte de 2022, ne avertizam constant partenerii din Europa occidentală despre amenințarea rusă, dar de cele mai multe ori vocile noastre nu erau ascultate. În 2022, abordarea partenerilor noștri s-a schimbat. Au recunoscut că baltele și polonezii aveau, de fapt, dreptate“, a spus el.

Nici Mežviets, nici Koudelka nu au dorit să comenteze informațiile concrete de care ar putea dispune serviciile lor privind planurile Rusiei pentru perioada următoare și nici dacă vizita-surpriză a directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova luna trecută, în cadrul căreia acesta a făcut și un popas la Riga, ar fi avut și scopul de a avertiza Kremlinul cu privire la riscurile unui atac asupra NATO. După acea vizită, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins zvonurile privind un atac rusesc asupra NATO, declarând că acestea „nu au nicio legătură cu realitatea și nici cu intențiile Federației Ruse“.

Umbra anului 2022

Mulți europeni au însă în minte perioada premergătoare invaziei ruse la scară largă din Ucraina, din 2022, când oficialii americani avertizau constant că Rusia se pregătește să atace, iar Kremlinul nega în mod repetat acest lucru.

Pe măsură ce războiul din Ucraina se apropie de a cincea iarnă, eforturile de pace conduse de Statele Unite nu dau, deocamdată, roade, în timp ce Rusia și Ucraina își intensifică reciproc atacurile cu drone și rachete. Ucraina a distrus o parte importantă a infrastructurii petroliere ruse, vizând rafinării și alte facilități în ultimele luni.

Moscova a susținut în repetate rânduri că livrarea de armament, informații și consilieri militari către Ucraina transformă țările occidentale în participanți la război și, implicit, în ținte legitime, însă a evitat până acum acțiuni care ar putea provoca un răspuns coordonat din partea NATO. În schimb, potrivit agențiilor occidentale, Rusia a desfășurat o campanie de sabotaj împotriva unor ținte din țările care susțin cel mai vocal Ucraina, precum și incidente izolate menite, aparent, să testeze limitele, precum episodul de acum un an, când peste o duzină de drone fără muniție au pătruns în spațiul aerian polonez.

Koudelka a descris tactica actuală a Rusiei drept „escaladare pentru dezescaladare“, Kremlinul urmărind să exploateze punctele slabe ale societăților occidentale pentru a le diminua sprijinul față de efortul de război al Ucrainei. „Ei cred că, dacă escaladează suficient, țările europene vor decide să nu mai sprijine Ucraina“, a spus el.

Scepticism privind negocierile de pace

În ultimele săptămâni, administrația Trump a făcut o nouă încercare de a relansa negocierile de pace privind Ucraina. Pe lângă vizita lui Ratcliffe la Moscova, trimișii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au mai făcut o vizită în capitala rusă, precum și o primă vizită la Kiev. Deși Donald Trump a susținut în repetate rânduri că președintele rus, Vladimir Putin, este interesat de un acord, în Europa persistă scepticismul privind existența unei intenții reale de negociere din partea Kremlinului.

„Nu am văzut niciun semn că la Moscova s-ar lua în calcul, în mod serios, negocieri reale“, a declarat Thomas Nilsson, șeful serviciului militar de informații și securitate al Suediei, într-un interviu acordat în marja unei conferințe de la Riga. „Evaluarea mea este că ei cred în continuare că își pot atinge obiectivele strategice, așa că nu fac altceva decât teatru de negociere“, a adăugat el.

Toți cei trei șefi ai serviciilor de informații au fost de acord asupra unui punct: indiferent de evoluția negocierilor, campania de sabotaj a Rusiei în Europa este probabil să se intensifice în lunile următoare. Nilsson a descris drept o „schimbare de paradigmă“ recentul incident cu o dronă înarmată la aeroportul din Leipzig, pe care autoritățile germane l-au atribuit serviciilor de informații ruse. „Faptul că o dronă înarmată a fost trimisă către un aeroport aglomerat, în mijlocul Europei... Dacă vorbim despre atacuri care ar putea produce pierderi de vieți omenești sau afecta infrastructură critică, cu implicații majore pentru societate, cred că este o schimbare de paradigmă“, a spus el.

Potrivit lui Mežviets, Rusia trece de la atacuri de sabotaj și incendiere aleatorii, menite să semene panică, la ținte specifice, legate de sprijinul occidental pentru Ucraina. „Vedem că vizează infrastructura feroviară, infrastructura de sprijin pentru Ucraina. În acest moment, observăm o orientare către ținte din industria de apărare“, a spus el. „Chiar și așa, efectul psihologic este obținut oricum, așa că obțin ambele lucruri deodată“, a adăugat oficialul leton.

Nilsson a explicat că intensificarea recentă a activităților de sabotaj rusești urmărește mai multe obiective simultan: reducerea sprijinului pentru Ucraina, introducerea unor fisuri în interiorul NATO și alarmarea populațiilor europene. „Cred că Moscovei i-ar plăcea ca NATO să aibă discuții interminabile pe tema consultărilor conform articolului 4, fără să ajungă însă la nicio acțiune concretă“, a spus el.

Koudelka a subliniat un alt efect al campaniei de sabotaj: suprasolicitarea resurselor serviciilor de informații, având în vedere că suspiciunile persistă adesea chiar și atunci când incidentele au alte cauze. „Acum, fiecare incendiu sau fiecare defecțiune trebuie investigate de serviciile de informații ca posibil atac terorist, iar acesta este, pentru ei, un rezultat bun“, a spus el.