Guvernul pierde definitiv procesul cu magistrații. Statul trebuie să plătească 5 miliarde de lei în 10 zile. Reacția lui Bolojan

Guvernul a pierdut definitiv procesul privind restanțele salariale ale magistraților și este obligat să achite aproximativ 5 miliarde de lei în doar 10 zile, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul Executivului. Miza financiară este uriașă: pentru fiecare zi de întârziere, penalitățile pot ajunge la 50 de milioane de lei, iar instanța supremă acuză autoritățile că au umflat datoria prin amânarea repetată a plăților.

Înalta Curte de Casație și Justiție Foto: ÎCCJ

UPDATE 16.40 Reacția Guvernului după decizia definitivă a ÎCCJ

În replică la decizia definitivă a Înaltei Curți, reprezentanții Executivului au subliniat că Guvernul condus de Ilie Bolojan a încercat să evite această situație prin toate căile legale de atac, inclusiv prin sesizarea Curții Constituționale. De asemenea, Executivul a punctat că, fiind un guvern interimar, acesta nu are competența legală de a adopta o rectificare bugetară și, prin urmare, nu poate aloca suma solicitată.

UPDATE 14.25 Înalta Curte a respins recursul Guvernului în procesul privind restanțele salariale ale magistraților

Instanța supremă a respins joi, 15 octombrie, recursul Executivului și a menținut sentința Curții de Apel București din 5 mai, care obligă autoritățile să achite sumele în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. Decizia instanței prevede sancțiuni drastice pentru neexecutarea la termen a obligațiilor: penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) respinge acuzațiile conform cărora litigiile salariale ar fi un „privilegiu exclusiv” al magistraților și acuză Guvernul de o conduită „irațională economic”, care a umflat datoriile prin penalități de peste 21% pe an. Înalta Curte subliniază că sumele uriașe vehiculate în spațiul public s-au acumulat din cauza refuzului autorităților de a-și achita la timp obligațiile.

„O proporție considerabilă este generată de majorări și penalități stabilite prin lege, între care dobânzile penalizatoare, făcând ca fiecare an de amânare să adauge peste 21% pe an la datoria inițială, grevând și mai mult bugetul public, față de 7,4% dobânda medie a datoriei publice”, precizează Instanța Supremă într-un comunicat.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, pentru o datorie de referință de 4,8 miliarde de lei, penalitățile ar ajunge la 48 de milioane de lei pe zi, adică aproximativ 9 milioane de euro. Calculat la o valoare de 5 miliarde de lei, procentul de 1% ridică suma la 50 de milioane de lei (9,37 milioane de euro) pe zi. O întârziere de zece zile s-ar traduce în penalități de 500 de milioane de lei, aproape 94 de milioane de euro. La acestea se adaugă și amenda zilnică de 20% din salariul minim brut (raportată la 4.325 de lei), adică 865 de lei (aproximativ 162 de euro) pe zi.

 „Înalta Curte de Casație și Justiție reafirmă un principiu fundamental al statului de drept: obligațiile stabilite prin lege și consacrate prin hotărâri judecătorești definitive trebuie executate de autoritățile publice, fără derogări arbitrare, fără tergiversări nejustificate și fără subordonarea respectării legii unor considerente de oportunitate politică sau bugetară”, se arată într-un comunicat.   

Instanța respinge și retorica potrivit căreia plata drepturilor câștigate de magistrați s-ar face în detrimentul cetățenilor sau al nivelului de trai: „Obligația de plată a salariilor pentru toate categoriile de bugetari, a pensiilor pentru toate categoriile de beneficiari, a prestațiilor sociale sunt obligații legale, iar respectarea dreptului de acces la serviciile publice garantate sunt realitățile de la care se construiește bugetul. Executarea hotărârilor judecătorești nu reprezintă o concesie făcută de Guvern și nici un beneficiu acordat discreționar unor categorii profesionale. Ea constituie o obligație juridică inerentă statului de drept”.

Foto: ICCJ

Procesul se afla în faza de recurs, după ce Curtea de Apel Bucureşti a admis pe 5 mai acţiunea introdusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a obligat Guvernul şi Ministerul Finanţelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraţilor.

Instanţa supremă a amânat deja de şapte ori pronunţarea unei soluţii în acest caz.

Miza acestui proces este de aproximativ 5 miliarde de lei, scrie Agerpres.

Tot atunci, CAB a stabilit că Guvernul şi Ministerul de Finanţe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei, cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar şi amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.

În cererea de chemare în judecată, semnată de preşedinta instanţei, Lia Savonea, Înalta Curte susţine că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care deţin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Totodată, Instanţa supremă acuza Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat şi subminează legitimitatea instanţelor.

În timpul desfăşurării procesului, reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate a unor articole din legea contenciosului administrativ, pentru a afla dacă o instanţă poate impune Guvernului alocări bugetare suplimentare şi dacă este constituţional ca instanţele să stabilească drepturi peste alocările bugetare stabilite prin lege.

De asemenea, Guvernul a cerut şi sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, solicitând ca, până la o decizie a CJUE, procesul să fie suspendat.

Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunţat că a decis sesizarea Curţii Constituţionale pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu plata restanţelor salariale din zona de Justiţie.

"De ce am fost nevoiţi să facem acest lucru? Pentru că instanţa de judecată s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice. Sarcina puterii judecătoreşti, conform legii şi Constituţiei, este de a interpreta şi de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriştilor Guvernului, instanţa îşi depăşeşte sfera de competenţă atribuită constituţional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanţele publice şi Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare şi alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive şi suverane ale puterii executive şi legislative", declara Bolojan.

Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanţelor, în luna martie, prevedea aproape 5 miliarde de lei (un miliard de euro) pentru Înalta Curte în 2026, o creştere de aproximativ 50% faţă de anul precedent. Sumele suplimentare erau destinate achitării unor drepturi salariale restante, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti.

Restanţele au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte şi Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor şi procurorilor cu 25%, pentru a se alinia unor decizii ale instanţelor. Majorarea se aplică retroactiv, începând cu anul 2018.

Guvernul a decis însă amânarea unei părţi din aceste plăţi, redirecţionând fondurile către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD.