Decizia CCR în disputa Bolojan-Înalta Curte pentru 4,8 miliarde de lei. Ce se întâmplă cu banii magistraților

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins miercuri, 7 octombrie, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de premierul interimar Ilie Bolojan privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Disputa vizează plata unor restanțe salariale ale magistraților, în valoare de aproximativ 4,8 miliarde de lei. 

Premierul interimar Ilie Bolojan Foto: INQUAM Photos / Octav Ganea

CCR explică de ce a respins sesizarea lui Bolojan

În motivarea deciziei, Curtea Constituțională arată că argumentele invocate de Guvern nu privesc existența unui conflict juridic de natură constituțională, ci aspecte care țin de modul în care instanța a soluționat dosarul.

„Curtea a reținut că motivele invocate prin cererea privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională privesc exclusiv aspecte ce țin de activitatea instanței judecătorești – soluționarea cererii de recuzare, ritmul judecății, calificarea cauzei ca urgentă, termenul de executare, penalitățile stabilite și interpretarea normelor incidente –, chestiuni care vizează, în realitate, legalitatea și temeinicia hotărârii judecătorești pronunțate și pot fi valorificate numai prin căile de atac prevăzute de lege, iar nu prin mecanismul conflictului juridic de natură constituțională, consacrat de art. 146 lit. e) din Constituție”, a transmis CCR.

Curtea Constituțională a precizat că nu poate interveni pentru a modifica sau desființa hotărârile instanțelor judecătorești.

„Curtea a mai reținut că nu are competența de a cenzura sau reforma hotărârile judecătorești, așa cum a statuat în jurisprudența sa”, se arată în comunicatul CCR, în care este indicată și Decizia nr. 988 din 1 octombrie 2008.

În consecință, CCR a stabilit că sesizarea lui Ilie Bolojan depășește sfera unui conflict juridic de natură constituțională.

„În consecință, cererea domnului Ilie Gavril Bolojan, prim-ministru al Guvernului, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Guvernul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, excedează sferei conflictului juridic de natură constituțională și urmărește utilizarea atribuției prevăzute de art. 146 lit. e) din Constituție în scopul reformării unei soluții pronunțate de o instanță judecătorească, finalitate incompatibilă cu competența Curții Constituționale”, a comunicat CCR.

Astfel, Curtea Constituțională a stabilit că aspectele contestate de Guvern trebuie analizate prin căile de atac prevăzute de lege, în cadrul procesului aflat pe rolul instanțelor.

Înalta Curte: „Un litigiu pierdut nu devine conflict constituțional”

Înalta Curte a reacționat după decizia CCR, susținând că soluția confirmă argumentele prezentate în fața judecătorilor constituționali.

„Statul de drept este imun la conjuncturi politice”, a transmis instanța supremă.

Potrivit ÎCCJ, Guvernul nu a indicat nicio competență constituțională pe care Înalta Curte și-ar fi însușit-o și nici vreo atribuție a Executivului a cărei exercitare să fi fost împiedicată.

„Astăzi, 7 octombrie 2026, Curtea Constituțională a respins sesizarea Guvernului privind pretinsul conflict cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Curtea Constituțională a confirmat argumentele susținute de Înalta Curte: nu a existat niciun conflict juridic de natură constituțională. Guvernul nu a indicat nicio competență constituțională pe care Înalta Curte și-ar fi însușit-o și nicio atribuție a Executivului a cărei exercitare să fi fost împiedicată”, se arată în comunicatul Înaltei Curți.

Instanța supremă susține că sesizarea Guvernului a pus în discuție, în realitate, dreptul de acces la justiție al unei categorii profesionale.

„Nu a existat nici blocaj instituțional. În realitate, sesizarea a pus în discuție dreptul de acces la instanță a unei categorii profesionale, magistrații. Un litigiu pierdut nu devine conflict constituțional, iar CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac împotriva hotărârilor instanțelor”, a transmis Înalta Curte.

„Soluția pronunțată reafirmă o regulă esențială a statului de drept: hotărârile judecătorești se respectă, nu se contestă pe calea unui conflict constituțional”, se mai arată în comunicatul instanței supreme.

De unde provin cele 4,8 miliarde de lei

Restanțele salariale provin din majorări ale drepturilor salariale obținute de unii magistrați prin hotărâri judecătorești. Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților.

Hotărârea a fost contestată de Guvern și Ministerul Finanțelor prin recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. 

Curtea de Apel București a stabilit că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în executare hotărârea în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive. În cazul întârzierii, instanța a prevăzut penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere.

La o valoare de 4,8 miliarde de lei, penalitatea ar ajunge la aproximativ 48 de milioane de lei pentru fiecare zi de întârziere. Instanța a stabilit, de asemenea, o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.

În luna iulie, Ilie Bolojan a sesizat Curtea Constituțională, susținând că instanța de judecată s-ar fi substituit puterii executive și legislative în materia bugetară și în gestionarea finanțelor publice.